Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR Frăția) a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 91 din 30 decembrie 2025. Potrivit sindicatelor, actul normativ introduce, în mod indirect, așa-numita „zi de carență”, respectiv prima zi de concediu medical neplătită, măsură considerată o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și a principiilor de protecție socială.
În sesizarea transmisă și făcută publică, CNSLR Frăția arată că prevederile art. II alin. (1) din ordonanță produc efectul juridic al suprimării indemnizației pentru prima zi de boală, indiferent de cauza medicală sau de stagiul de cotizare al asiguratului. Sindicaliștii susțin că această modificare afectează direct veniturile salariaților și descurajează accesul la îngrijiri medicale într-un moment de vulnerabilitate maximă.
Potrivit OUG nr. 91/2025, pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate se vor calcula prin diminuarea cu o zi. Astfel, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, plata concediilor pentru incapacitate temporară de muncă urmând să fie suportată de angajator începând cu a doua zi și până în a șasea zi. Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate va prelua plata ulterior, iar în cazul concediilor suportate integral din acest fond, indemnizația va fi acordată doar începând cu a doua zi.
Sindicaliștii afirmă că această formulare tehnică ascunde, în realitate, o măsură cu impact social major, prin eliminarea completă a indemnizației pentru prima zi de boală. Din perspectiva lor, nu este vorba despre o simplă ajustare administrativă, ci despre o restrângere substanțială a protecției sociale garantate de Constituție.
Unul dintre principalele argumente invocate este lipsa unei urgențe reale care să justifice adoptarea ordonanței. CNSLR Frăția susține că sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, care permit adoptarea ordonanțelor de urgență doar în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată. În preambulul actului normativ, Guvernul invocă motive de eficientizare bugetară și de organizare a fluxurilor financiare, însă, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, aceste rațiuni nu constituie, prin ele însele, situații extraordinare.
Mai mult, sindicatele subliniază că ordonanța a fost publicată la finalul anului 2025, însă aplicarea efectivă a măsurii este amânată până la 1 februarie 2026. Acest decalaj temporal este prezentat ca o dovadă suplimentară a faptului că nu exista o urgență reală și că modificările puteau fi adoptate prin procedura legislativă obișnuită, cu dezbatere parlamentară și consultarea partenerilor sociali.
CNSLR Frăția mai susține că OUG nr. 91/2025 încalcă și art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice ordonanțelor de urgență să afecteze drepturi și libertăți fundamentale. Eliminarea indemnizației pentru prima zi de concediu medical este considerată o atingere directă adusă dreptului la protecție socială, dreptului la ocrotirea sănătății și protecției sociale a muncii, consacrate de articolele 47, 34 și 41 din Legea fundamentală.
Sindicaliștii avertizează și asupra efectelor indirecte ale măsurii, arătând că aceasta poate încuraja fenomenul de „prezenteism”, respectiv mersul la muncă în stare de boală. În cazul afecțiunilor contagioase, un astfel de comportament poate duce la răspândirea bolilor în colectivele de muncă, cu consecințe negative asupra sănătății publice și productivității economice. Studii din domeniul sănătății publice indică faptul că accesul la concedii medicale plătite contribuie la reducerea ratelor de îmbolnăvire la nivel populațional.
În sesizarea adresată Avocatului Poporului sunt invocate și încălcarea principiului proporționalității, prevăzut de art. 53 din Constituție, precum și atingerea adusă dreptului de proprietate, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, indemnizațiile de asigurări sociale fiind considerate creanțe protejate.
CNSLR Frăția concluzionează că există alternative reale pentru combaterea eventualelor abuzuri din sistemul concediilor medicale, precum controale mai eficiente și sancțiuni țintite, fără a afecta drepturile legitime ale lucrătorilor. În acest context, sindicatele solicită intervenția Avocatului Poporului și sesizarea Curții Constituționale, pentru a preveni aplicarea unei măsuri care ar putea avea efecte ireversibile asupra sănătății angajaților și asupra sănătății publice.
