Programul Rabla, unul dintre puținele instrumente de politici publice din România care funcționează efectiv, se află din nou într-o fază de incertitudine la început de an. Deși prezentat constant drept un mecanism-cheie pentru reducerea poluării și reînnoirea parcului auto, programul nu are, pentru 2026, nici buget, nici calendar și nici reguli clare. Confirmarea a venit chiar de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), unde președintele instituției, Florin Bănică, a declarat la Ploiești că discuțiile privind lansarea programului sunt în desfășurare, dar decizia finală încă lipsește.
Anul trecut, Rabla a fost lansat într-o formă minimală, doar pentru persoane fizice, cu un buget de 200 de milioane de lei, insuficient pentru reînnoirea unui parc auto național îmbătrânit. În schimb, pentru firme și autorități locale accesul la program a rămas restricționat, invocându-se motive „bugetare”, un termen care a devenit aproape sinonim cu reducerea investițiilor care nu produc beneficii politice imediate.
Pentru 2026, situația este și mai incertă. Guvernul analizează opțiunile, negociază și cântărește variantele, în timp ce piața auto, populația și administrațiile locale sunt invitate să aștepte. „AFM susține, desigur, programul și sperăm că îl vom putea lansa și în 2026”, a declarat Florin Bănică, într-o formulare diplomată care sugerează că instituția este pregătită, dar decizia finală aparține Guvernului.
În lipsa unui cadru clar, AFM a anunțat consultări cu Asociația Națională a Consiliilor Județene din România pentru a identifica programele „cele mai cerute” de primari. Este un demers util, dar ridică întrebarea: chiar nu știe Guvernul ce nevoi au autoritățile locale după ani de subfinanțare și presiuni legate de tranziția verde?
Florin Bănică a mai precizat că două proiecte dedicate autorităților locale ar putea fi lansate în acest an, însă detaliile, cum ar fi domeniul de aplicare, bugetul și calendarul, urmează să fie comunicate „mai târziu”, termen care rămâne extrem de flexibil în administrația publică românească.
În ultimii ani, programul Rabla a devenit o veritabilă loterie administrativă: lansări întârziate, bugete reduse și reguli modificate peste noapte. În loc să fie un instrument previzibil, integrat într-o strategie coerentă de mediu, Rabla a ajuns să fie tratat sezonier, în funcție de presiunile bugetare și agenda politică a momentului, ceea ce a determinat critici repetate din partea actorilor din piață.
Între timp, România continuă să aibă unul dintre cele mai vechi parcuri auto din Uniunea Europeană, iar discursul despre tranziția verde rămâne în mare parte la nivel declarativ. Până când Guvernul va decide dacă Rabla merită să existe și în 2026, cetățenii sunt invitați să aștepte și să se obișnuiască cu ideea că mașinile vechi vor mai circula cel puțin un an.
Programul Rabla, așadar, rămâne un instrument necesar, dar temporar suspendat în incertitudinea deciziilor administrative.
Foto: Karlee Heck/Pixabay
