Drumurile repetate la ghișeu și dosarele voluminoase cu copii după acte ar putea deveni, în următorii ani, o amintire pentru cetățeni. Autoritățile anunță extinderea semnificativă a funcțiilor cărții de identitate electronice, care nu va mai avea doar rolul clasic de document de identificare, ci va integra și alte instrumente esențiale în relația cu statul, precum cardul de sănătate și un portofoliu digital de diplome și documente oficiale.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că, până la finalul anului 2026, buletinul electronic va fi integrat într-un portofel electronic, cunoscut sub denumirea de digital wallet, aflat în prezent în curs de dezvoltare. Acest instrument digital va reuni principalele documente necesare cetățenilor în interacțiunea cu instituțiile publice, facilitând accesul rapid și sigur la servicii administrative, educaționale și medicale.
Potrivit vicepremierului, finalizarea portofelului electronic este prevăzută până la sfârșitul acestui an, moment din care cetățenii vor putea utiliza, într-un singur spațiu digital, documente precum diplomele de studii, cardul de sănătate și alte acte emise de stat. Obiectivul este simplificarea radicală a relației dintre cetățean și administrație, prin reducerea dependenței de documente fizice și eliminarea solicitărilor redundante de informații.
Procesul de digitalizare a administrației publice
Extinderea funcționalităților cărții de identitate electronice se înscrie într-un proces amplu de digitalizare a administrației publice. Până în prezent, aproximativ 1,2 milioane de români au primit buletinul electronic, document care include și semnătură electronică și este eliberat gratuit. Autoritățile consideră acest număr un început important, însă insuficient pentru atingerea obiectivelor asumate în materie de digitalizare.
Cu toate acestea, utilizarea efectivă a cărții electronice de identitate se lovește încă de obstacole în unele instituții publice. Vicepremierul a recunoscut existența unor dificultăți legate de lipsa cititoarelor de carduri, precum și de instruirea insuficientă a personalului, în special la nivel local. În acest context, oficialul a subliniat că statul are obligația de a-și adapta propriile structuri pentru a permite folosirea noilor documente.
Oana Gheorghiu a afirmat că buletinul electronic va fi utilizat în toate instituțiile publice, subliniind că statul nu își poate sabota propriile proiecte. Problemele legate de dotările tehnice și de bugetele locale urmează să fie soluționate, astfel încât cetățenii să poată beneficia efectiv de avantajele noilor instrumente digitale.
Cloud-ul guvernamental, infrastructura-cheie
Un element esențial pentru funcționarea acestui ecosistem digital este cloud-ul guvernamental, infrastructură-cheie care va permite schimbul securizat de date între instituțiile statului. Potrivit vicepremierului, proiectul este aproape finalizat și ar urma să devină operațional în cursul verii, în urma discuțiilor purtate cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Autoritățile mizează pe cloud-ul guvernamental pentru a elimina situațiile frecvente în care cetățenii sunt obligați să prezinte documente la ghișeu, deși informațiile respective există deja în bazele de date ale statului. Odată cu interconectarea instituțiilor, aceste practici ar urma să dispară treptat.
Implementarea cărții de identitate electronice este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fondurile disponibile permițând eliberarea a cel puțin trei milioane de buletine electronice. Valoarea totală a investiției este estimată la aproape 130 de milioane de euro.
Guvernul își propune ca, odată cu operaționalizarea cloud-ului guvernamental și a portofelului electronic, cartea de identitate electronică să devină principalul instrument de acces la serviciile publice digitale, marcând un pas major spre reducerea birocrației și modernizarea relației dintre stat și cetățeni.
