Bugetul pe 2026, construit ca buget al investițiilor și relansării economice
Aprobarea, așteptată la final de februarie

La prima conferință de presă susținută în 2026, desfășurată ieri, 20 ianuarie, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat principalele repere ale execuției bugetare, calendarul de aprobare a bugetului pentru acest an și stadiul proiectului aflat în lucru la nivelul Guvernului. Mesajul transmis a fost unul de prudență, dar și de optimism, în condițiile unor date pe care ministrul le consideră „încurajatoare”.
Potrivit lui Alexandru Nazare, discuțiile purtate luni, 19 ianuarie, în cadrul coaliției de guvernare au fost esențiale pentru conturarea bugetului pe 2026. „Am stabilit un calendar. În următoarea ședință de guvern vom adopta plafoanele, iar în cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister, cu fiecare ordonator de credite, pe proiecțiile bugetare”, a declarat ministrul. Adoptarea bugetului în coaliție este estimată pentru finalul lunii februarie.
Ministrul Finanțelor a subliniat că bugetul pe 2026 va fi unul „al relansării și al investițiilor”, cu un accent major pe fondurile europene. Doar prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt proiectate peste 10 miliarde de euro, din care 7,2 miliarde de euro reprezintă granturi, iar aproximativ 3,5 miliarde de euro împrumuturi. La acestea se adaugă circa 5 miliarde de euro alocate prin fondurile de coeziune, precum și alte 5 miliarde de euro destinate agriculturii, din fonduri europene.
Deficitul bugetar pe 2025, sub estimări
În ceea ce privește evoluția economică, Alexandru Nazare a indicat o proiecție de creștere de aproximativ 1% în 2026, în contextul unui PIB estimat pentru 2025 la circa 2.045 miliarde de euro. Ministrul a amintit că, în semestrul al doilea din 2025, au fost executate investiții în valoare de aproximativ 87 de miliarde de euro, un element care susține perspectivele pozitive pentru anul în curs.
Referitor la execuția bugetară, Nazare a precizat că datele pentru luna noiembrie indică o evoluție mai bună decât cea prognozată inițial, iar execuția finală pe 2025 va fi publicată la termen. Deficitul bugetar pentru anul trecut este estimat la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat inițial de 8,4%, ceea ce reprezintă o ajustare de aproape un punct procentual. „Este o surpriză pozitivă, care se reflectă inclusiv într-un cost de finanțare mai scăzut”, a afirmat ministrul.
Execuție mai bună și progrese spre OCDE
Întrebat despre sursele reducerii deficitului, Alexandru Nazare a invocat accelerarea ritmului cheltuielilor eligibile, o mai bună absorbție a fondurilor europene și procesul de renegociere a PNRR. În acest context, ministrul a vorbit despre „recâștigarea încrederii Comisiei Europene” și despre o reașezare a alocărilor de fonduri europene, adaptată priorităților actuale.
Un alt subiect abordat a fost cel al aderării României la OCDE. Nazare a menționat că procesul avansează pe baza îndeplinirii angajamentelor asumate de România și a confirmat existența unor discuții cu agenția de rating Fitch, în acest cadru. Finalizarea procesului de aderare rămâne un obiectiv strategic al Guvernului.
Nazare: TVA nu va crește în 2026
Pe zona fiscală, ministrul a dat asigurări că nu este avută în vedere creșterea TVA în 2026, inclusiv pentru sectorul HoReCa, un subiect sensibil în dezbaterea publică. Totuși, detaliile finale vor fi comunicate pe măsură ce bugetul va fi definitivat.
La întrebările jurnaliștilor privind întârzierea aprobării bugetului (despre care am scris și noi AICI), Alexandru Nazare a lăsat să se înțeleagă că responsabilitatea este una colectivă, bugetul trebuind să fie agreat de toate partidele și de toate componentele coaliției. Declarația ridică, însă, semne de întrebare legate de echilibrul decizional din interiorul guvernării și de capacitatea coaliției de a respecta propriul calendar.
În ansamblu, mesajul transmis de ministrul Finanțelor conturează un an 2026 cu perspective „bune și foarte bune”, dar lasă deschise mai multe întrebări privind sustenabilitatea deficitului, ritmul real al investițiilor și capacitatea administrației de a transforma proiecțiile optimiste în rezultate concrete.



