Predictibilitate economică în România: între realitate și metaforă

Incertitudinea economică a României se adâncește pe măsură ce autoritățile confirmă că bugetul pentru 2026 nu va fi adoptat în anul 2025, deși legea impune ca proiectul să fie transmis și adoptat de Parlament până la 15 noiembrie. Termenul a fost depășit, iar declarațiile oficiale din decembrie 2025 indică că adoptarea este cel mai probabil la finalul lunii ianuarie 2026 sau chiar după această dată, ceea ce prelungește perioada fără buget aprobat. Acest lucru amplifică presiunea asupra mediului de afaceri, afectând investițiile și planificarea bugetară.
Într-un context deja fragil, discuțiile din spațiul public reiau insistent întrebarea esențială: cine și cum poate garanta predictibilitate pentru economia României în acest context economic în care ne aflăm?
Situația economică a României rămâne caracterizată de incertitudine
Încercând să ne documentăm cât mai realist despre situația în care ne aflăm în acest moment, am regăsit, într-o postare pe LinkedIn din 30 noiembrie 2025, o analiză care cred că merită citită de cât mai mulți dintre noi, dar în primul rând de cei care ne conduc!
Astfel, în cadrul emisiunii “Banii Azi” de la TVR Info, emisiune la care doamna Mădălina Chiţu l-a avut invitat pe prof. univ. dr. Dragoș Huru, a fost readusă în prim-plan întrebarea: cine și cum poate garanta predictibilitate pentru mediul de afaceri autohton?
Prof. univ. dr. Dragoș Huru, absolvent al Facultății de Economie Generală din cadrul ASE, profesor doctor și șef al Departamentului de Economie și Politici Economice, director al Centrului de Cercetări pentru Analize și Politici Economice din cadrul ASE, și-a obținut titlul de doctor în 2003 cu teza „Investițiile ca factor al dezvoltării economice (Cazul României)”. Îi urmăresc de ceva vreme postările domnului profesor care are o carieră academică solidă și care abordează problemele economice cu claritate și luciditate, evitând clișeele politice și simplificările excesive.
În postarea sa de pe LinkedIn (30 noiembrie 2025), prof. univ. dr. Dragoș Huru subliniază ceea ce a spus și în emisiunea amintită, faptul că amânarea adoptării bugetului național pentru ianuarie, pentru a include măsuri de relansare economică, nu contribuie neapărat la creșterea predictibilității. Dimpotrivă, această amânare generează confuzie și nesiguranță în rândul antreprenorilor.
Amânarea bugetului amplifică nesiguranța economică
Potrivit prof. univ. dr. Huru, decizia de a împinge adoptarea bugetului spre ianuarie 2026 – pentru a include măsuri de relansare economică – nu consolidează predictibilitatea, ci dimpotrivă, „provoacă confuzie și nesiguranță în rândul antreprenorilor”. Această întârziere se suprapune peste o perioadă în care mediul economic are nevoie de repere clare: taxe, investiții, cheltuieli, priorități publice. Lipsa unui buget aprobat transmite un semnal negativ întregului ecosistem de afaceri.
Profesorul subliniază că, în ultimii ani, politicile economice au urmărit cu prioritate reducerea deficitului, însă cu prețul sacrificării eficienței și chiar al alocărilor legale, împingând economia spre un nivel „minim de funcționare”, insuficient pentru o creștere reală. Pentru a ilustra incoerența decizională, Huru folosește analogia din fabula „Câinele și Cățelul”, unde „dulăii” cu comportament arbitrar simbolizează instabilitatea politică și lipsa de coerență dintre declarații și măsuri.
În opinia sa, adevărata predictibilitate nu poate fi obținută prin ajustări superficiale sau prin comunicarea unor intenții vagi. Ea necesită un cadru legislativ stabil și transparent, capabil să ofere companiilor un orizont de planificare pe termen mediu și lung, în condițiile în care factorii geopolitici, psihologici și tehnologici rescriu continuu regulile economiei globale.
Riscurile pentru 2026: investiții blocate, cheltuieli întârziate, presiune pe mediul privat
Intrarea României în 2026 fără buget aprobat expune economia la o serie de riscuri imediate:
- instituțiile publice funcționează pe baza bugetului precedent, limitând investițiile;
- companiile amână decizii strategice din cauza lipsei unui cadru fiscal clar;
- proiectele de infrastructură pot suferi întârzieri;
- costurile de finanțare ale statului pot crește într-un climat de neîncredere.
Analiza prof. univ. dr. Dragoș Huru este mai mult decât o critică a politicilor economice actuale; este un apel la responsabilitate. Predictibilitatea nu se poate improviza și nici obține prin „scurtături” politice. Ea necesită respectarea legilor, planificare strategică și adaptarea la realitățile geopolitice și tehnologice ale secolului XXI.
Prof. univ. dr. Huru se distinge nu doar prin competență academică, ci și prin curajul de a aborda economia fără a urmări avantaje personale sau sinecuri. Viziunea sa combină rigurozitatea analitică cu o perspectivă poetică dacă ne raportăm la această postare, oferind un cadru reflexiv necesar pentru înțelegerea provocărilor complexe ale economiei românești.
Toate acestea pentru doar pentru cine vrea să le înțeleagă și vrea să vadă dincolo de așa-zisele reforme pe care le pune în aplicare actuala guvernare…
Surse: Postarea Prof. univ. dr. Dragoș Huru, LinkedIn, 30 noiembrie 2025; emisiunea “Banii Azi”, TVR Info.



