FSANP spune „stop” austerității sau când calculele de birou se lovesc de zidurile penitenciarelor

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor a decis că meniul austerității propus de Guvern nu este nici pe gustul, nici pe posibilitățile angajaților din sistem. Diferența dintre teoria economică aplicată de la Palatul Victoria și realitatea din penitenciare pare, în viziunea sindicaliștilor, la fel de mare ca distanța dintre Stockholm și București. Într-un sistem deja tensionat, ideea reducerii cheltuielilor de personal cu 10% a fost percepută nu ca o reformă, ci ca o nouă lovitură aplicată unui domeniu aflat de mult timp la limita de avarie.

În seara zilei de 19 ianuarie 2026, Biroul Executiv al FSANP s-a reunit într-o ședință catalogată drept „decisivă”, termen care, în limbaj sindical, a devenit sinonim cu momentul în care răbdarea a fost epuizată. Pe ordinea de zi s-a aflat reacția față de intenția Guvernului de a diminua cheltuielile cu personalul, măsură interpretată de federație drept o tentativă mascată de a reduce numărul de angajați din penitenciare, fără a ține cont de consecințele directe asupra siguranței și funcționării sistemului.

Procesul-verbal al ședinței consemnează intrarea FSANP într-o așa-numită „fază activă de acțiune”, ceea ce marchează o schimbare clară de abordare. Dacă până acum dialogul și avertismentele au fost preferate confruntării, sindicaliștii transmit că etapa discuțiilor cordiale s-a încheiat. În opinia lor, reducerea cheltuielilor nu poate fi făcută prin ignorarea realităților din penitenciare, unde deficitul de personal este deja cronic, iar angajații lucrează în condiții de suprasolicitare constantă.

Prima etapă a reacției FSANP presupune o intensificare a vizibilității publice a nemulțumirilor. Comunicatele de presă și declarațiile publice sunt menite să aducă problema în atenția opiniei publice, în timp ce acțiunile de protest vor viza inclusiv sediile principalelor partide politice aflate la guvernare sau în zona de decizie. Totodată, federația anunță mobilizarea angajaților din structurile de apărare și ordine publică și inițierea unor discuții cu alte organizații sindicale, în vederea constituirii unui front comun.

Sindicaliștii subliniază că aceasta este doar prima etapă a reacției lor. Următoarea fază, avertizează FSANP, ar putea avea „consecințe majore”, în funcție de modul în care Guvernul va răspunde acestor semnale. Mesajul este formulat într-o notă fermă, dar calculată, lăsând să se înțeleagă că escaladarea conflictului nu este dorită, dar devine inevitabilă în lipsa unui dialog real.

Din perspectiva Palatului Victoria, lucrurile par însă simplificate la nivel de cifre și tabele. Reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este prezentată ca un exercițiu de disciplină bugetară, fără a se lua în considerare impactul concret asupra unui sistem în care lipsa de personal, turele epuizante și riscurile permanente sunt deja parte din rutina zilnică. Ideea că penitenciarele pot funcționa la fel de eficient cu mai puțini oameni este privită de sindicaliști cu ironie amară și îngrijorare reală.

FSANP atrage atenția că statul nu poate fi administrat exclusiv prin formule contabile și că angajații din spatele uniformelor nu sunt simple linii într-un buget. În perioada următoare, s-ar putea contura un calendar mai amplu de proteste.

Rămâne de văzut dacă factorii de decizie vor continua să trateze situația cu detașare sau dacă vor înțelege, în cele din urmă, că siguranța națională și funcționarea penitenciarelor nu pot fi „optimizate” prin tăieri mecanice, fără a provoca efecte greu de controlat.

Foto: Administrația Națională a Penitenciarelor/Facebook