Portul Constanța: Fondul Proprietatea participă cu 56 de milioane de lei la majorarea de capital, dar contestă achiziția Portului Giurgiulești

O tranzacție strategică de sute de milioane de lei, derulată discret între statul român, BERD și Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța (CNAPM), începe să genereze tensiuni serioase în piață și ridică semne de întrebare privind transparența și eficiența utilizării banilor publici.

Fondul Proprietatea a anunțat oficial săptămâna trecută că a subscris 5.632.510 acțiuni noi în cadrul majorării de capital a CNAPM, investind 56,3 milioane de lei pentru a-și păstra participația în companie.

Însă, dincolo de limbajul tehnic al raportărilor bursiere, documentele arată existența unui conflict latent între acționarul minoritar și compania controlată de stat.

Miza reală: cumpărarea Portului Giurgiulești de la BERD

Majorarea de capital are drept scop finanțarea achiziției operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova, controlat de BERD prin Danube Logistics. Presa economică a relatat că statul român, prin CNAPM Constanța, a decis să cumpere 100% din participația BERD în operatorul portuar.

Guvernul a aprobat deja alocarea a peste 281 de milioane de lei pentru această operațiune, iar alte surse din piață vorbesc despre o finanțare totală care depășește 560 de milioane de lei, prin credite bugetare și credite de angajament.

Într-un comunicat al Raiffeisen Bank România din data de 7 mai 2026, banca a informat asupra faptului că ”a asistat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la vânzarea ICS Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, către CNAPM SA Constanța”.

Oficial, tranzacția este prezentată drept o mutare strategică majoră pentru România și pentru coridorul logistic Dunăre – Marea Neagră. Ministrul Transporturilor a vorbit despre consolidarea poziției Portului Constanța în regiune și despre rolul – cheie pe care Giurgiulești îl poate avea în reconstrucția Ucrainei.

Dar exact aici apar și întrebările.

Achiziție strategică sau tranzacție insuficient explicată?

În documentele transmise investitorilor, Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, evită să atace frontal tranzacția, însă formulează critici extrem de dure privind modul în care este finanțată.

Franklin Templeton avertizează că tranzacția pentru care se face majorarea de capital „nu a fost încă finalizată”, iar Fondul ar putea fi „prejudiciat în mod semnificativ” dacă resursele sunt mobilizate înainte ca operațiunea să fie clarificată complet.

Mai mult, administratorul Fondului critică faptul că întreaga achiziție este finanțată aproape exclusiv prin majorare de capital, fără utilizarea unor mecanisme de îndatorare considerate standard în astfel de tranzacții.

Cu alte cuvinte, Fondul Proprietatea sugerează indirect că statul român obligă acționarii să vină cu bani cash într-o tranzacție a cărei valoare economică și structură financiară nu sunt suficient explicate.

Lipsa detaliilor alimentează suspiciunile

Până în acest moment, autoritățile nu au prezentat public:

• valoarea exactă plătită BERD;
• raportul de evaluare al activului;
• condițiile comerciale ale tranzacției;
• randamentul estimat al investiției;
• planul concret de integrare cu Portul Constanța.

Presa a remarcat inclusiv faptul că detaliile privind prețul tranzacției au fost ținute confidențiale în etapele inițiale ale negocierilor.

În paralel, în spațiul public au apărut întrebări privind oportunitatea folosirii fondurilor publice pentru o achiziție externă în timp ce infrastructura portuară și feroviară din România are încă probleme majore de modernizare.

De ce este atât de important Giurgiulești

Portul Internațional Liber Giurgiulești este singurul port maritim – fluvial al Republicii Moldova și controlează o parte esențială din fluxurile comerciale ale țării vecine. Portul are terminal petrolier, terminale de cereale și conexiuni feroviare strategice între spațiul ex-sovietic și Uniunea Europeană.

Din perspectivă geopolitică, România urmărește:

• extinderea influenței logistice în regiune;
• consolidarea coridorului Dunăre – Marea Neagră;
• poziționarea Constanței ca hub regional pentru reconstrucția Ucrainei;
• limitarea influenței rusești asupra infrastructurii critice din Republica Moldova.

Strategic, argumentele sunt puternice. Financiar însă, întrebările rămân.

Fondul Proprietatea: participă, dar își pregătește apărarea

În plan juridic, conflictul din jurul tranzacției nu mai este doar unul de comunicare financiară, ci a ajuns deja în fața instanței, unde miza procedurală pare să confirme adâncimea tensiunilor dintre acționarul minoritar și structurile statului implicate în operațiune. Tribunalul Constanța a respins pe 15 mai 2026 ca neîntemeiate excepțiile invocate de Fondul Proprietatea privind lipsa de interes și presupusa cauză falsă.

De asemenea, a refuzat și cererea Fondului Proprietatea de a bloca, prin ordonanță președințială, demersurile Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

În același timp, instanța a admis intervenția Statului Român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care a intrat oficial în dosar în sprijinul companiei de stat – un semnal procedural relevant, în contextul în care tranzacția este deja criticată public pentru lipsa unor detalii esențiale și pentru structura sa de finanțare.

Deși judecătorii nu au intrat pe fondul oportunității economice a operațiunii, decizia din 15 mai 2026 consolidează, cel puțin temporar, poziția instituțională a părții statului. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 5 zile, ceea ce menține dosarul deschis într-un moment în care miza financiară și politică a tranzacției continuă să crească.

Pentru a nu-și dilua participația în CNAPM, Fondul Proprietatea a participat la majorarea de capital, dar Franklin Templeton, administratorul Fondului, a transmis explicit că își rezervă dreptul de a folosi „toate mijloacele legale necesare” pentru protejarea intereselor acționarilor.

În traducere bursieră: Fondul nu vrea să piardă influența în Portul Constanța, dar nici nu pare convins că tranzacția Giurgiulești este structurată în interesul tuturor acționarilor.

Iar într-o perioadă în care infrastructura strategică devine tot mai legată de securitatea regională și de reconstrucția Ucrainei, întrebarea-cheie rămâne deschisă:

Este aceasta o investiție strategică sau o tranzacție grăbită, insuficient explicată și împinsă înainte pe bani publici?