Tulcea: Intervenție rapidă care a salvat traficul pe Canalul Sulina

Colaborarea dintre Căpitănia Zonală Tulcea și Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJ) a demonstrat, încă o dată, eficiența și profesionalismul autorităților române în gestionarea situațiilor cu potențial de risc major pentru navigația pe Dunăre.

Ieri, 12 februarie 2026, în jurul orei 11:15, cargoul maritim AL NOUR, sub pavilion Comores, aflat în marș aval de la Izmail către Turcia, a eșuat pe Canalul Sulina, în dreptul milei marine 23 1/2 (aval de Maliuc), la malul stâng, în afara șenalului navigabil. Nava transporta 6.212 tone de soia în vrac și avea un pescaj de 7,00 m, încadrându-se în limita maximă admisă pe sectorul respectiv, de 7,01 m.

Adâncimea oficială a șenalului navigabil în zonă era de 25 de picioare (7,62 m), iar la momentul incidentului nu existau restricții temporare de navigație. Ceața s-a instalat însă neprevăzut în sectorul Mm 20 – Mm 25, contribuind la producerea evenimentului.

Intervenție operativă a remorcherului „Farul”

Imediat după semnalarea incidentului, AFDJ Galați a dispus trimiterea la fața locului a remorcherului „Farul”, iar un echipaj al Căpităniei Zonale Tulcea s-a deplasat în zonă pentru coordonarea intervenției și efectuarea primelor cercetări.

Intervenția remorcherului s-a desfășurat prompt, în intervalul 13:50 – 15:00, nava fiind complet dezeșuată în jurul orei 14:30. Ulterior, aceasta a fost însoțită în aval până la Mm 6, unde a ancorat într-un loc sigur, pentru verificări suplimentare.

Acțiunea rapidă, bine coordonată și executată cu profesionalism a prevenit blocarea șenalului navigabil și a eliminat riscul unui eveniment major care ar fi putut afecta traficul pe Canalul Sulina – una dintre cele mai importante artere de navigație maritimă și fluvio-maritimă din România.

Siguranță deplină: fără victime și fără poluare

În urma eșuării nu s-au înregistrat victime, nu s-a produs poluare, iar șenalul navigabil nu a fost blocat în niciun moment. Nava avea la bord pilot AFDJ, conform prevederilor Regulamentului de Navigație pe Dunăre, care impune pilotaj obligatoriu pentru toate navele maritime și fluvio-maritime ce tranzitează sectorul cuprins între gura Canalului Sulina și portul Brăila.

Conform reglementărilor, conducătorul navei, după consultarea pilotului, dă în mod direct și pe propria răspundere comenzile pentru executarea marșului.

După dezeșuare, nava a fost reținută pentru cercetări și pentru reconfirmarea clasei de către societatea de clasificare. Astăzi, 13 februarie 2026, clasa i-a fost reconfirmată, iar nava a fost autorizată să își continue voiajul.

Un exemplu de profesionalism instituțional

Conform reprezentanților Căpităniei Zonale Tulcea, cercetările sunt în curs de finalizare, nefiind identificate elemente de natură penală. La finalizarea procedurilor, comandantul navei urmează să fie sancționat contravențional, conform legislației în vigoare.

Intervenția promptă de acum readuce inevitabil în memoria celor de pe malurile Dunării precedentul navei ucrainene Rostok, eșuată la 2 septembrie 1991, în dreptul localității Partizani, perpendicular pe brațul Sulina, la mila 31, blocând complet circulația pe canal.

Nava, încărcată cu peste 5.000 de tone de produse siderurgice și plecată din Reni spre Tunisia, a paralizat traficul fluvial timp îndelungat, generând pierderi uriașe și afectând comunitățile din aval. Presa vremii vorbea despre un posibil sabotaj și despre o acțiune premeditată, în contextul discuțiilor privind deschiderea unei rute alternative prin canalul Bâstroe.

Canalul a rămas atunci blocat aproape un an, fiind necesare lucrări ample de lărgire a șenalului, inclusiv strămutări de locuințe. Epava a fost îndepărtată abia după 15 ani, în 2005, printr-o operațiune internațională de mare complexitate, desfășurată cu prețul vieții a trei scafandri.

Într-un context mai larg al navigației pe Dunăre și al provocărilor recente semnalate în Cronicile Dunării precum barja cu clorură de potasiu scufundată în zona Giurgiu, două nave scufundate pe Dunăre în mai puțin de trei săptămâni, intervenția promptă, coordonată și fără consecințe grave în cazul navei AL NOUR a demonstrat capacitatea instituțională de a evita deznodăminte similare și de a menține siguranța traficului fluvial.

Tocmai de aceea, intervenția rapidă și coordonată din acest caz arată clar că autoritățile fluviale române pot reacționa ferm și eficient, astfel încât traficul pe Canalul Sulina să rămână neafectat, iar un potențial blocaj major să fie evitat înainte de a produce consecințe serioase.