Situație critică pe Dunăre: debitele rămân blocate la 1.400 mc/s până pe 17 august

UPDATE: 11 august ora 10:30: Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la un nou minim istoric, de 1375mc/s, sub pragul anunțat cu o zi înainte de 1400mc/s.

La Cernavodă a fost atins pragul critic de -230 cm, nivel care, potrivit procedurilor de exploatare, impune oprirea centralei nucleare. Sorin Rândașu, director general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, a declarat la Digi24 că Unitatea 2 va intra în procedură de oprire în următoarele două zile.

Nivelul Dunării continuă să scadă la Cernavodă, iar specialiștii avertizează că regiunea rămâne în zona critică de secetă hidrologică cel puțin până la sfârșitul lunii august. Prognoza publicată astăzi de Apele Române contrazice estimările de acum câteva zile, care anunțau o revenire a debitelor imediat după 12 august. O eventuală ameliorare reală ar putea veni abia după 24-26 august.

Debitele Dunării la intrarea în țară au atins astăzi, 10 august, un nou minim istoric, de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, potrivit unui comunicat al Administrației Naționale „Apele Române”, pe baza datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.). Conform prognozelor, valoarea va rămâne staționară în jurul acestui prag pe tot parcursul următoarei săptămâni, deci mult mai târziu decât se estimase inițial.

Prognoza optimistă de săptămâna trecută, depășită de realitate

Acum câteva zile, Apele Române anunțau că debitele Dunării vor rămâne staționare doar până pe 12 august, urmând apoi să crească. Comunicatul de astăzi arată însă că această revenire nu se confirmă: staționaritatea se prelungește până pe 17 august, iar o creștere semnificativă și stabilă a debitelor este posibilă abia după 24-26 august. Motivul, spun hidrologii, este că aportul suplimentar așteptat din bazinul superior al Dunării a fost anulat de scăderea debitelor pe râul Sava, principalul afluent din bazinul mijlociu.

Deși precipitațiile căzute recent în bazinul superior al fluviului, în special în amonte de Budapesta, au dus la creșteri de debit în acea zonă, efectul nu se va simți și la granița României, tocmai din cauza scăderii debitelor Savei. Pentru o revenire reală și de durată, hidrologii spun că ar fi nevoie de mai multe episoade de ploi consistente, cu durata de 2-3 zile, care să acopere suprafețe extinse – nu doar bazinul superior, ci și bazinul mijlociu, îndeosebi zona hidrografică a Savei.

Barjele scufundate, o soluție de urgență – dar se pare că nu și pe termen lung

Confruntate cu scăderea rapidă a nivelului la Cernavodă, autoritățile au recurs la o cursă contra cronometru: patru barje au fost scufundate în zona Brațului Bala, pentru a redirecționa artificial o parte din debit către Dunărea Veche și, implicit, spre priza de apă a centralei. Ministrul interimar Radu Miruță a anunțat că intervenția a adus un câștig net de 8 cm la Cernavodă, suficient pentru cel puțin 9 zile suplimentare de funcționare a Unității 2.

Doar că anunțul minsitrului a fost primit cu scepticism: barjele scufundate rezolvă o problemă locală, de câțiva kilometri, nu criza de fond a debitului Dunării, care rămâne la un minim istoric. Comunicatul de astăzi al Apelor Române pare să confirme acest scepticism – în ciuda „câștigului” raportat la Cernavodă, nivelul de acolo a continuat să scadă (-227 cm față de -222 cm cu o zi înainte), iar scăderea este prognozată să continue încă mai multe zile, până la o stabilizare abia pe 16 august, în jurul valorii de -236 cm.

Practic, efectul barjelor s-a văzut punctual, sub forma unei pulsații de nivel, dar nu a schimbat tendința generală descendentă impusă de debitele reduse venite din amonte. Lucrările nu s-au oprit însă: intervențiile pe Dunăre continuă, iar Apele Române recomandă Administrației Fluviale a Dunării de Jos continuarea dragajelor în zonele de acces, pentru a asigura scurgerea apei către centrală.

Schimbările climatice, un factor de fond

Dincolo de situația imediată, studiile realizate de I.N.H.G.A. arată o tendință mai amplă: schimbările climatice vor determina, la intrarea Dunării în țară, o reducere a debitelor medii anuale și o creștere atât a frecvenței, cât și a duratei perioadelor cu debite sub 2.000-2.500 mc/s. Autoritățile subliniază însă că aceste estimări au un grad ridicat de incertitudine, mai ales în privința valorilor minime extreme.

Administrația Națională „Apele Române” anunță că monitorizează permanent evoluția hidrologică a fluviului și va continua să transmită date actualizate despre debitele și nivelurile Dunării, prin I.N.H.G.A. și prin administrațiile bazinale riverane.