Noua lege a cetățeniei din Ucraina provoacă nemulțumiri în rândul românilor din afara granițelor
Deși România se numără printre statele care au acordat un sprijin consistent Ucrainei de la declanșarea conflictului cu Federația Rusă, atât pe plan umanitar, cât și economic și politic, autoritățile de la Kiev par să transmită un semnal controversat în relația cu comunitatea românească din Ucraina. O lege recent intrată în vigoare privind regimul cetățeniei ucrainene a stârnit nemulțumiri și îngrijorări în rândul etnicilor români, care se simt ignorați și tratați discriminatoriu.
Actul normativ, care a intrat în vigoare la data de 16 ianuarie, reglementează condițiile de dobândire și păstrare a cetățeniei ucrainene și introduce, pentru prima dată într-o formă clară, posibilitatea cetățeniei multiple. Totodată, legea stabilește explicit lista statelor cu care Ucraina acceptă acorduri de dublă cetățenie. Această listă este una extrem de restrânsă și include doar cinci țări: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada.
Absența României de pe această listă a generat o reacție puternică în rândul românilor din Ucraina, mai ales în contextul în care Bucureștiul a fost unul dintre cei mai vocali și constanți susținători ai Kievului. Conform noii legislații, cetățenii ucraineni care dobândesc cetățenia unuia dintre cele cinci state menționate nu sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană. În plus, etnicii ucraineni din aceste țări beneficiază de o procedură simplificată pentru obținerea cetățeniei Ucrainei.
Pentru românii din Ucraina, această abordare ridică probleme serioase. Mulți dintre ei au legături istorice, culturale și familiale puternice cu România și sperau că vor putea beneficia de un regim similar, mai ales în condițiile în care România este stat membru al Uniunii Europene și a acordat sprijin necondiționat Ucrainei în actualul conflict.
Eugen Pătraș, avocat ucrainean de origine română, consideră că limitarea listei la doar cinci state reprezintă o subapreciere evidentă nu doar a României, ci și a altor țări membre ale Uniunii Europene. Într-o declarație acordată agenției AGERPRES, acesta a subliniat caracterul discriminatoriu al deciziei, afirmând că era firesc ca toate statele UE care sprijină Ucraina să fie incluse în acest mecanism al dublei cetățenii.
Potrivit lui Eugen Pătraș, situația este cu atât mai greu de înțeles în cazul României, având în vedere faptul că, după comunitatea rusă, românii reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate națională din Ucraina. Mai mult, sute de etnici români au luptat și au murit pe frontul războiului ruso-ucrainean, ceea ce ar fi justificat, în mod natural, o recunoaștere suplimentară din partea autorităților de la Kiev.
În acest context, noua lege a cetățeniei riscă să adâncească sentimentul de frustrare și marginalizare resimțit de comunitatea românească din Ucraina și să genereze tensiuni suplimentare într-un moment în care solidaritatea regională ar trebui să fie prioritară.
Foto: Mabel Amber/Pixabay
