Speranța că exploatarea gazelor din Marea Neagră va aduce facturi mai mici, susținută inclusiv de declarațiile premierului Ilie Bolojan, este temperată de poziția oficială a Ministerului Energiei. Gazele care vor intra în producție anul viitor nu vor determina o scădere semnificativă a prețului, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat, în cadrul conferinței ZF Power Summit.
Declarația contrastează cu afirmațiile premierului privind reducerea prețurilor din 2027, odată cu intrarea noilor resurse în piață. Potrivit lui Bușoi, deși România își va consolida poziția de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană prin adăugarea a circa 8 miliarde de metri cubi din Marea Neagră, impactul asupra prețului final va fi limitat.
Explicația ține de mecanismele pieței unice europene. Multe contracte sunt corelate cu indicele TTF al bursei de gaze din Olanda, reper pentru formarea prețului în UE, astfel că majorarea producției interne nu poate izola România de evoluțiile europene.
Principalul beneficiu al exploatării offshore rămâne consolidarea securității energetice. Prețul ar putea coborî ușor sub media europeană, dar nu la un nivel drastic inferior.
Statul ar putea însă obține venituri mai mari din dividende și taxe de la producători precum Romgaz și OMV Petrom. Conform legislației offshore, gazele trebuie direcționate prioritar către piața internă, însă surplusul poate fi exportat. Interes există din partea unor state precum Germania și Ungaria.
Valorificarea internă depinde de finalizarea unor proiecte precum centrala de la Mintia și cea de la Iernut, dar și de eventuala preluare a combinatului Azomureș de către Romgaz. În lipsa dezvoltării capacităților industriale, o parte importantă din producție ar putea merge la export.
