Dunărea a atins ieri, 16 iulie 2026, cel mai scăzut debit înregistrat în ultimele trei decenii, potrivit unui comunicat de presă emis de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR). La secțiunea Baziaș, punctul de intrare a Dunării în România, debitul a coborât la 1.750 mc/s, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată o tendință de scădere pentru următoarele 4-5 zile, până la o valoare de 1.700 mc/s.
Context istoric
Nivelul actual este comparabil cu minimul istoric înregistrat în 2003, când Dunărea avea la Baziaș un debit de 1.650 mc/s. Recordul absolut de secetă hidrologică pe fluviu rămâne însă cel din 1985, an în care debitul la intrarea în țară a coborât până la 1.400 mc/s.
Datele oficiale ale ANAR pentru intervalul 14–15 iulie 2026 confirmă tendința: debitul la Baziaș s-a menținut staționar la 1.850 mc/s, cu mult sub media multianuală a lunii iulie, care este de 4.700 mc/s. În aval de Porțile de Fier, situația a fost relativ stabilă în dreptul localităților Gruia și Galați, dar debitele au continuat să scadă pe sectoarele Calafat–Brăila și Isaccea–Tulcea.
Ce urmează în următoarea săptămână. Restricții la irigații și riscuri asociate
Prognoza pentru intervalul 15–22 iulie arată o evoluție în două etape: în primele patru zile, debitul la Baziaș va continua să scadă ușor, până la 1.700 mc/s, apoi se va stabiliza pentru încă două zile, urmând ca spre finalul intervalului să crească ușor, până la 1.750 mc/s, rămânând, în tot acest timp, mult sub media multianuală specifică lunii iulie. Pe restul cursului, în aval de Porțile de Fier, tendința generală rămâne una de scădere.
Conform comunicatului ANAR, o ameliorare mai consistentă este așteptată abia începând de luni, 20 iulie, când, pe fondul precipitațiilor prognozate în bazinul hidrografic al Dunării, debitul la intrarea în țară ar urma să crească până la 1.900 mc/s. INHGA actualizează zilnic prognoza pentru un interval de maximum șapte zile, aceasta fiind disponibilă publicului pe site-ul hidro.ro.
Ca urmare a debitelor reduse, pe sectorul Călărași–Cernavodă au fost impuse restricții la folosințe, respectiv treapta a III-a, ceea ce înseamnă furnizarea apei cu debite reduse pentru irigații.
ANAR mai atrage atenția că, odată cu temperaturile ridicate și scăderea nivelurilor pe Dunăre, fenomenele de înflorire algală se pot amplifica, un fenomen care poate afecta calitatea apei și ecosistemele acvatice.
Măsuri pentru asigurarea apei necesare energiei nucleare
Pentru a limita impactul reducerii debitelor din această perioadă, Administrația Națională „Apele Române” și Hidroelectrica au demarat evacuări de debite controlate din acumulările de pe râurile Olt (prin S.C. Hidroelectrica) și Argeș (prin Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea). Scopul acestor măsuri este menținerea unor niveluri minime necesare asigurării resursei de apă pentru producerea energiei la CNE Cernavodă.
ANAR precizează că monitorizează permanent, prin Administrațiile Bazinale de Apă riverane Dunării și prin INHGA, evoluția debitelor fluviului și că acționează, împreună cu Hidroelectrica, pentru menținerea unor debite minime necesare producției de energie nucleară.
Situația vine în contextul unei perioade dificile pentru Dunăre, marcată de secetă și temperaturi ridicate, aspecte semnalate recent și de noi, care am notat că fluviul a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii ani (Cronicile Dunării).
Sursă foto: Facebook / Administrația Națională „Apele Române”
