Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică un proiect amplu de lege care urmărește reducerea cheltuielilor administrației publice centrale și locale, în paralel cu introducerea unor măsuri menite să crească veniturile bugetare și să reformeze funcționarea instituțiilor publice. Propunerea modifică mai multe legi-cheie și vizează aspecte esențiale precum structura personalului din administrație, regimul fiscal al clădirilor, sancțiunile rutiere, organizarea poliției locale și funcționarea operatorilor de jocuri de noroc.
Proiectul prevede o reducere cu 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, menținând salariile de bază, prin reorganizări instituționale, diminuarea unor sporuri și desființarea unor posturi. În administrația locală, se propune reducerea cu 10% a posturilor ocupate, iar pentru anul 2026 se introduce o măsură temporară care permite autorităților locale să ajusteze cheltuielile de personal proporțional cu posturile desființate. Potrivit estimărilor Ministerului Dezvoltării, aceste măsuri ar genera economii bugetare de aproximativ 3,367 miliarde de lei în 2026, crescând cumulat la 5,765 miliarde de lei în perioada 2027–2030.
În documentul de fundamentare, Guvernul subliniază că scopul proiectului este reducerea deficitului bugetar, cu ținta scăderii de la 7,9% din PIB în 2024 la sub 3% până în 2031. Aceasta implică o ajustare a cheltuielilor publice cu aproximativ șase puncte procentuale, ponderea acestora în PIB urmând să scadă de la 41,9% la 35,9% în următorii ani.
O altă componentă importantă a reformei vizează funcția publică. Proiectul introduce mandate limitate pentru înalții funcționari din administrația centrală și autoritățile autonome, cu durată de trei ani și posibilitatea unei singure reînnoiri pe aceeași funcție. După expirarea mandatului, funcționarii vor fi obligați să fie rotiți pe alte funcții, în baza unei evaluări multianuale a performanțelor profesionale individuale, realizate printr-o metodologie unitară bazată pe competențe.
Reducerea demnitarilor și aleșilor locali
Actul normativ prevede, de asemenea, reducerea cabinetelor demnitarilor și aleșilor locali. Cabinetul prim-ministrului va fi limitat la cinci posturi, față de nouă în prezent, iar cabinetul primarului general al Capitalei va avea maximum patru posturi. Consiliile de administrație ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Agenției Naționale pentru Locuințe vor fi restrânse la cinci membri, iar prefecturile vor reduce până la 25% numărul maxim de posturi.
Pentru creșterea veniturilor administrațiilor locale, proiectul prevede majorarea cu 100% a impozitului pe clădiri pentru construcțiile realizate fără autorizație, pe o perioadă de cinci ani. Autoritățile locale vor putea folosi imagini satelitare, drone și alte tehnologii moderne pentru controlul construcțiilor ilegale sau nedeclarate, aceste probe putând fi utilizate pentru sancțiuni fiscale și disciplinare.
Regimul amenzilor rutiere este și el vizat de modificări. Perioada de suspendare a permisului poate fi redusă dacă șoferul achită toate datoriile către bugetul local. În același timp, se introduc sancțiuni suplimentare pentru neplata amenzilor: majorări de 30% după trei luni și alte 30% după șase luni. Conducerea vehiculelor va fi interzisă în termen de 90 de zile dacă nu sunt achitate creanțele rezultate din amenzi.
Proiectul reglementează și numărul de polițiști locali în funcție de populația unităților administrativ-teritoriale, stabilind un post la 1.200 de locuitori pentru comune, orașe, municipii și sectoare, respectiv un post la 6.500 de locuitori pentru județe și municipiul București. Unitățile sub 4.500 de locuitori pot avea maxim trei polițiști locali, suportând integral cheltuielile din venituri proprii.
În domeniul jocurilor de noroc, autoritățile locale vor putea delimita zonele de funcționare și stabili cuantumul taxelor, iar operatorii vor fi obligați să obțină acordul primăriilor și să își reînnoiască anual autorizația de funcționare.
Proiectul de lege, aflat în prezent în dezbatere publică, urmărește creșterea eficienței administrației, reducerea cheltuielilor și consolidarea controlului local asupra activităților cu impact social și economic, urmând ca forma finală să fie ajustată în funcție de observațiile autorităților, sindicatelor și societății civile.
