Peste 1.500 de bibliotecari din România riscă să își piardă locul de muncă în urma măsurilor guvernamentale de reducere a posturilor din administrațiile locale. Situația este critică mai ales în mediul rural, unde o bibliotecă este, de regulă, deservită de un singur angajat. Eliminarea postului ar însemna, practic, închiderea instituției și pierderea accesului comunității la resurse educaționale și culturale. Premierul Ilie Bolojan a justificat decizia prin faptul că un bibliotecar cu normă întreagă nu s-ar justifica într-o comună, însă măsura riscă să afecteze disproporționat mediul rural.
Datele oficiale publicate în septembrie 2025 indică un declin accentuat al bibliotecilor rurale: în trei ani, una din zece a dispărut. Între 2022 și 2024 au fost închise 267 de biblioteci, majoritatea în localități rurale, ceea ce accentuează diferențele dintre urban și rural în accesul la cultură și educație.
Măsurile de austeritate anunțate pentru începutul anului 2026 ar putea afecta aproape 4.000 de bibliotecari, dintre care peste 1.500 riscă efectiv concedierea. Cheltuielile salariale totale ale bibliotecarilor se ridică la aproximativ 821 milioane lei anual, echivalentul a doar 0,00048% din PIB, potrivit datelor Comisiei Naționale a Bibliotecilor și ale Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
În majoritatea bibliotecilor comunale și orășenești există un singur angajat, astfel că reducerea personalului echivalează cu închiderea completă a serviciului. Comunitățile ar pierde nu doar accesul la lectură și informație, ci și activități culturale, programe educaționale și spații de întâlnire comunitară.
Pe termen lung, măsurile riscă să slăbească infrastructura educațională și culturală și să accentueze disparitățile dintre mediul urban și cel rural. Viitorul bibliotecilor rurale rămâne incert, iar deciziile guvernamentale vor influența direct accesul la educație și cultură pentru mii de cetățeni.
