Ministerul Finanțelor a raportat în ședința de guvern de vineri, 16 octombrie, un deficit de 3,82% din PIB, cu 1,53 puncte procentuale sub nivelul de anul trecut. Ajustarea e reală, dar se sprijină pe încasări mai mari, pe fonduri europene și pe un calendar de validări PNRR care încă nu e încheiat.
România a încheiat primele 9 luni din 2026 cu un deficit bugetar de 78,52 mld. lei (3,82% din PIB), față de 102,47 mld. lei (5,35% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Corecția nominală este de aproape 24 mld. lei, adică o reducere de circa 23%. Datele au fost prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern de azi.
Ajustarea vine mai ales din venituri
Din cele 1,53 puncte procentuale de îmbunătățire, circa 2/3 (1,03 puncte) provin din venituri și 1/3 (0,5 puncte) din cheltuieli. Veniturile au ajuns la 522,07 mld. lei (+11,8% an/an), un ritm net peste creșterea nominală a economiei. Cheltuielile au urcat cu 5,5%, la 600,59 mld. lei, mai lent decât PIB-ul nominal, ceea ce le coboară ponderea de la 29,7% la 29,2% din PIB.
Cel mai spectaculos avans îl are TVA net, cu +24,8%, dar Ministerul însuși îl leagă de modificarea cotelor din Legea nr. 141/2025. Este un efect de rată, nu de activitate economică, și va dispărea din baza de comparație pe măsură ce măsurile încep să fie incluse în anul de referință.
Același lucru se aplică parțial contribuțiilor (+6,8%, extinderea bazei de impozitare) și impozitelor pe proprietate (+29,9%). Impozitul pe profit (+8,7%) și cel pe venit (+7,8%) cresc moderat, iar accizele aproape stagnează (+2,4%).
Un alt motor este absorbția fondurilor europene: sumele rambursate de UE au crescut cu 39,3%, la 48,79 mld. lei, iar cele din PNRR (22,69 mld. lei) au fost de 2,2 ori mai mari decât anul trecut. Doar această linie explică aproximativ 1/4 din creșterea totală a veniturilor.
Cheltuielile: investiții și dobânzi în sus, personalul în scădere
Structura cheltuielilor arată o redistribuire, nu o simplă tăiere:
- Investițiile au crescut cu 25,17 mld. lei (+30,5%), de la 82,62 la 107,77 mld. lei. Doar această linie reprezintă circa 80% din creșterea netă a cheltuielilor totale (aproximativ 31 mld. lei, calculată din datele raportate).
- Dobânzile au adăugat 10,69 mld. lei (+27%), la 50,63 mld. lei, adică 2,5% din PIB. Aproape 10 lei din fiecare 100 lei încasați merg acum pe costul datoriei. Este cea mai rigidă și cea mai greu controlabilă categorie de cheltuieli.
- Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,54 mld. lei, la 122,14 mld. lei (5,9% din PIB, cu 0,7 puncte sub nivelul de anul trecut), iar „alte cheltuieli” cu 2,43 mld. lei, la 10,36 mld. lei.
- Asistența socială a rămas practic constantă nominal (+0,04%, 187,93 mld. lei). Cu prețuri în creștere, înseamnă o scădere în termeni reali.
Un detaliu important pentru calitatea ajustării: 70,68% din investiții, adică aproximativ 76 mld. lei, sunt finanțate din fonduri europene nerambursabile și PNRR. Creșterea investițiilor este, așadar, în mare parte susținută de Bruxelles, nu generată de spațiu fiscal propriu. Teza ministrului, că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud, se susține în cifre, dar cu această nuanță.
Riscul principal: validarea PNRR
Aici nota Ministerului este cea mai directă. Până la 30 septembrie, veniturile din granturi PNRR au fost de 22,27 mld. lei, în timp ce plățile pentru proiectele din granturi au atins 27,19 mld. lei. Diferența de circa 4,9 mld. lei trebuie recuperată din cererile de plată rămase. La acestea se adaugă 15,74 mld. lei plătiți din componenta de împrumut, care se reflectă integral în deficit indiferent de momentul încasării tranșelor.
România a încasat 13,27 mld. euro din PNRR (8,95 mld. euro granturi și 4,32 mld. euro împrumuturi), aproximativ 2/3 din plan, și mai are de primit 6,43 mld. euro, adică peste 30 mld. lei la un curs de circa 5 lei/euro:
- 2,08 mld. euro din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluare;
- 4,35 mld. euro din cererea nr. 6, ultima, depusă la 30 septembrie 2026, cu decizia Comisiei așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Bugetul a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a sumelor programate. Orice jalon nevalidat înseamnă cheltuieli deja făcute care rămân în sarcina bugetului național și impact direct asupra deficitului.
Ce spune matematica pentru final de an
Ținta pe 2026 este un deficit de 6,2% din PIB, față de 3,82% la 9 luni. Rapoartele din notă implică un PIB anual de circa 2.050 mld. lei, ceea ce lasă pentru ultimul trimestru un spațiu de aproximativ 2,4 puncte procentuale, adică în jur de 49 mld. lei. Estimarea este făcută din cifrele raportate, nu preluată din nota Ministerului.
Trimestrul 4 este în mod tradițional cel mai încărcat la cheltuieli, iar plățile pentru fondurile agricole sunt concentrate, potrivit calendarului, spre sfârșitul anului. Deficitul de 3,82% nu trebuie, deci, extrapolat liniar.
2027: de la absorbție la prioritizare
Ministerul anunță o evaluare „investiție cu investiție” a PNRR, care va sta la baza rectificării bugetare și a bugetului pe 2027.
Plățile care nu pot fi făcute până la 31 decembrie 2026 vor fi reprogramate în anii următori, în limita spațiului fiscal. Punctul de plecare al bugetului 2027 sunt obligațiile deja asumate: cheltuielile permanente (personal, asistență socială, dobânzi), efectele actelor normative adoptate, restul de plată din contractele PNRR și angajamentele din instrumentul european SAFE pentru apărare, unde s-au plătit deja 6,34 mld. lei.
„Nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi și să lăsăm nota de plată guvernelor și generațiilor de mâine”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a subliniat că bugetul de anul viitor trebuie să fie „un buget al responsabilității, al investițiilor prioritare și al rezultatelor”.
Concluzie
Datele de la 9 luni arată o consolidare reală, cu un deficit mai mic cu circa 23% în termeni nominali și cu investiții în creștere cu 30,5%. Calitatea ei va depinde de 3 lucruri: cât din avansul veniturilor rămâne după ce efectele măsurilor fiscale se epuizează, cât din investiții poate fi susținut fără banii PNRR și cât din cele 6,43 mld. euro ajunge efectiv în buget până la finalul lui noiembrie. Cu dobânzile deja la 2,5% din PIB și cu fondurile europene în perioada finală de implementare, spațiul de manevră pentru 2027 se reduce.
