Transparență refuzată, sau de ce a blocat Ministerul Transporturilor listarea CNAB la Bursă (Partea I)

În ultimele luni ale anului 2025, Fondul Proprietatea (FP) a intensificat eforturile pentru a modifica modul în care Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) este administrată și finanțată. Fondul, deținător a 20% din CNAB, a subliniat constant că listarea companiei la Bursa de Valori București (BVB) ar fi un pas esențial pentru creșterea transparenței și pentru valorificarea potențialului economic al companiei.

Conform unui comunicat oficial al FP: „Fondul Proprietatea susține necesitatea listării la bursă a CNAB într-un viitor cât mai apropiat, prin creșterea eficienței operaționale, îmbunătățirea guvernanței corporative și responsabilității publice, precum și facilitarea accesului la noi surse de finanțare.”, după cum declara Daniel Naftali, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

FP estima că o ofertă publică inițială (IPO) a CNAB ar fi putut atrage investiții de peste 500 milioane euro, fonduri care ar fi putut fi utilizate pentru extinderea infrastructurii aeroportuare, inclusiv construirea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Motivațiile FP pentru listare

Listarea CNAB ar fi creat, potrivit FP, un mecanism de control și responsabilitate financiară: companiile listate sunt obligate la audituri externe independente, raportări periodice către investitori și transparență în deciziile majore. Reprezentanții FP au subliniat că astfel s-ar fi aliniat CNAB la standardele piețelor europene, eliminând practic discreționarismul politizat care a caracterizat până acum deciziile companiei.

Analistul financiar Daniel Naftali, reprezentant al FP, a declarat de asemenea că:
„O listare ar marca o etapă importantă în valorificarea întregului potențial al CNAB, inclusiv prin posibilitatea accesului la surse externe de finanțare și prin consolidarea unui model de guvernanță bazat pe transparență și responsabilitate.”,

Guvernanța corporativă – semnalele de alarmă din 2024

Demersurile Fondului Proprietatea privind listarea CNAB nu au apărut într-un vid, ci au fost precedate de semnale publice privind deficiențele structurale de guvernanță corporativă ale companiei. În 18 iulie 2024, FP a emis un comunicat de presă în care și-a exprimat îngrijorarea profundă față de modul în care Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de acționar majoritar, a derulat procesul de selecție a Consiliului de Administrație al CNAB pentru un mandat de patru ani.

Potrivit Fondului, ”procesul de selecție s-a desfășurat într-un mod netransparent și cu depășirea termenelor legale, deși legislația în vigoare prevede finalizarea unei astfel de proceduri în maximum 150 de zile”. FP a arătat că decizia de reluare a selecției fusese luată cu peste doi ani înainte, fără ca procesul să fie finalizat conform cerințelor legale.

În plus, analiza FP a indicat că majoritatea candidaților propuși nu îndeplineau criteriile de independență prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Cinci dintre cele șapte nominalizări păreau a fi angajați ai instituțiilor publice, deși legea permite maximum doi astfel de membri. De asemenea, lista nu includea niciun candidat cu experiență în audit financiar, încălcându-se astfel o altă cerință legală explicită.

Un alt aspect critic semnalat de FP a fost faptul că, deși acționarii urmau să voteze numirile în Adunarea Generală din 19 iulie 2024, lista finală a candidaților nu fusese comunicată oficial și complet, în ciuda obligațiilor clare de transparență impuse de legislația privind guvernanța corporativă.

Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments și manager de portofoliu al FP, declara atunci că ”nerespectarea regulilor de guvernanță corporativă în cazul CNAB ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care compania este administrată și la capacitatea acesteia de a asigura un tratament corect tuturor părților interesate”. FP a solicitat explicit Ministerului Transporturilor să nu aprobe numirea Consiliului de Administrație și să inițieze un nou proces de selecție corect și transparent.

Aceste antecedente explică de ce, în viziunea Fondului Proprietatea, listarea CNAB la bursă nu reprezintă doar o oportunitate de finanțare, ci un instrument necesar pentru impunerea unor standarde reale de guvernanță, audit și responsabilitate managerială.

Rezistența statului la listare și reforme

Majoritarul stat, prin Ministerul Transporturilor, deține 80% din CNAB și a blocat constant propunerile FP. În cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor (AGA) din 27 noiembrie și 2 decembrie 2025, propunerile privind listarea, auditul extern independent și reformele de guvernanță au fost respinse fără o justificare detaliată.

FP a reacționat, arătând printr-un comunicat din data de 4 decembrie 2025 că deciziile statului demonstrează: „Lipsa de angajament față de standardele de guvernanță corporativă și transparență, ceea ce afectează nu doar acționarii minoritari, ci și imaginea companiei și capacitatea sa de a atrage investitori pe termen lung.”

Aceste respingeri nu au vizat doar listarea, ci și alte măsuri care ar fi condus la audit și transparență, ceea ce sugerează o reticență sistemică a statului de a permite companiei să funcționeze după regulile pieței. În paralel, reprezentanții FP au remarcat că blocarea listării și a altor măsuri reduce controlul minoritarilor asupra deciziilor, consolidând un model opac de administrare politizată.

Premierul Bolojan și declarațiile publice

Premierul Ilie Bolojan afirmase, la începutul lunii octombrie 2025, că statul intenționează să listeze pachete minoritare din companii de stat, inclusiv CEC Bank și CNAB, pentru a mobiliza resurse financiare și a spori transparența administrativă.

Cu toate acestea, în cazul CNAB, aceste intenții nu s-au concretizat, iar opoziția majoritarului stat la propunerile FP a demonstrat că deciziile politice continuă să prevaleze în fața interesului de piață și al transparenței corporative.

Să înțelegem că inclusiv Premierul României a pierdut această luptă cu transparența? Față de cele prezentate, vă rugăm pe dumneavoastră să trageți concluziile!

(Va urma)