Memoria Dunării: 162 de ani de la lansarea la apă a primei nave de război a Principatelor Române

Astăzi inaugurăm o rubrică nouă, permanentă, a Cronicilor Dunării: Memoria Dunării. Aici vom aduce, periodic, în fața cititorilor povești, date și evenimente care au marcat istoria fluviului și a orașelor de pe malurile sale, de la fapte mai puțin cunoscute, la momente fondatoare pentru comunitatea noastră.

Deschidem seria cu un episod potrivit chiar pentru ziua de azi: acum 162 de ani, pe 2 august 1864, la Giurgiu era lansată la apă prima navă de război a Principatelor Române.

O navă cu o poveste sinuoasă

Vasul nu a fost construit special pentru marină. Provenea inițial dintr-un remorcher cumpărat la Viena, în 1857, de negustorul bucureștean Nicolae Ciocan. Nava a fost cumpărată din Viena de Nicolae Ciocan în anul 1857 şi transformată în navă militară. Transformarea sa într-un bastiment de luptă a fost, însă, un proces amplu: lucrările de modificare au fost încredințate Șantierului Naval „Mayer” din Linz, iar transformarea vaporului în bastiment de război a durat aproape doi ani, din 1862 până în iulie 1864, nava revenind în țară complet refăcută și înarmată cu 4 tunuri.

Ceremonia de la Giurgiu

Botezul navei a avut loc chiar lângă viitorul amplasament al Șantierului Naval Giurgiu, într-un cadru festiv la care au participat oficialități și mulți localnici. Ceremonia de intrare în serviciul activ al Flotilei s-a desfășurat în ziua de 2 august 1864, la Giurgiu, în cadrul unei serbări la care au participat reprezentanți ai Armatei și ai autorităților locale, dar și numeroși locuitori ai orașului.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a ales personal numele simbolic al navei, ca omagiu adus Unirii Principatelor, dar probleme de sănătate l-au împiedicat să fie prezent. Din păcate, Cuza nu a putut participa la ceremonie, fiind reprezentat de generalul Savel Manu, ministrul de Război. Discursul acestuia a rămas în memoria evenimentului: generalul a spus, la final: „Acum, scumpă «Românie», mergi pe bătrânul nostru Danubiu, străbate-i undele cari încing ţara de la un cap la altul şi spune tuturor că, de azi înainte, ţara a adăogat o nouă părticică la teritoriul său”. La rândul său, Costache Negri a rostit o urare simbolică pentru viitorul flotei.

Nava avea o lungime de 35 de metri, o lățime de aproape 5 metri și un deplasament de 130 de tone. Din acel moment, Comandamentul Flotilei dispunea de o navă militară modernă, care putea atinge o viteză de 10 noduri (14km/h).

De ce contează astăzi

Momentul de la Giurgiu marchează actul de naștere al artileriei navale organizate a statului român modern, la doar câțiva ani după unificarea flotilelor Moldovei și Țării Românești, decisă de Cuza prin Ordinul de Zi din 22 octombrie 1860. Bastimentul „România” a rămas în serviciul activ aproape cinci decenii, participând ulterior și la Războiul de Independență din 1877-1878.

Astăzi, la Giurgiu, orașul continuă să poarte amprenta acelui moment fondator: chiar lângă locul unde a fost botezată prima navă de război românească avea să se dezvolte, decenii mai târziu, Șantierul Naval Giurgiu, instituție care funcționează și în prezent.

Memoria Dunării vrea să devină mai mult decât un arhivar al datelor și evenimentelor mari.

Ne dorim ca această rubrică să crească din amintirile comunității de pe malul fluviului. Așteptăm de la cititorii și urmăritorii noștri din social media povești, fotografii vechi, documente amintiri legate de Dunăre și de oamenii ei, orice fragment care ar putea completa acest portret colectiv. Ne puteți scrie la redacțiecroniciledunarii@gmail.com sau ne puteți trimite materiale direct pe WhatsApp prin pagina de Facebook a publicației.

Vă așteptăm să construim, împreună, memoria fluviului.

Sursă foto: Wikipedia / Marina Română magazine, nr. 5 (143) from 2010, page 17