Ministrul interimar Radu Miruță a găsit „acarul Păun” la CFR Călători

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat un pachet de măsuri pentru CFR Călători: un director responsabil pentru fiecare din cele 1.265 de trenuri, un formular online de despăgubire pentru întârzieri și 56 de dosare disciplinare deschise pe fondul reclamațiilor. Măsurile amintesc de clasicul „acarul Păun” și ridică întrebarea dacă un ministru ar trebui să se implice la acest nivel de detaliu în managementul companiei.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat marți, 28 iulie a.c. o serie de măsuri menite să reducă numărul de sesizări legate de întârzierile și disfuncționalitățile de la CFR Călători. Măsurile, luate direct de la nivelul ministerului, ridică însă o întrebare firească: este normal ca un ministru să ajungă să gestioneze, personal, detalii de management operațional care în mod obișnuit ar trebui rezolvate la nivelul conducerii companiei?

Un director numit pentru fiecare din cele 1.265 de trenuri

Radu Miruță a explicat că a dispus ca fiecare dintre cele 1.265 de trenuri care circulă zilnic în România să aibă un responsabil desemnat, cu funcție de director, în cadrul regionalelor CFR sau la nivel central. Potrivit ministrului interimar, directorii CFR au acum „cu număr asociat numelui şi funcţiei, un tren” în responsabilitate, astfel încât, atunci când apare o problemă la un anumit tren, să poată fi identificat rapid directorul responsabil de buna lui funcționare. Cei ale căror trenuri înregistrează probleme repetate vor fi sancționați, a precizat el.

Este o măsură care spune, indirect, ceva despre starea de dinainte: până acum, aparent, nu exista o evidență clară a cui răspunde de care tren, iar întrebările ministrului despre garnituri cu probleme se loveau de pasarea responsabilității de la un angajat la altul. Radu Miruță a rezumat filosofia din spatele deciziei tranșant: „nu mai merge (…) să vrei doar să fii director şi să nu ai responsabilitate”, a declarat ministrul interimar.

Un formular online, în 2026

A doua măsură anunțată de Radu Miruță vizează despăgubirile pentru pasagerii trenurilor internaționale cu întârzieri mai mari de 60 de minute, care de acum pot solicita banii înapoi printr-un formular disponibil pe site-ul CFR Călători. Ministrul interimar a precizat că, până acum, procedura presupunea depunerea unei cereri fizice, inclusiv la Gara de Nord, printr-un așa-numit „dosar cu șină” — motiv pentru care, spune el, „aproape nimeni nu îşi complica suplimentar viaţa” ca să ceară despăgubirea la care avea dreptul.

Faptul că introducerea unui formular online de despăgubire, în anul 2026, a necesitat intervenția directă a ministrului Transporturilor spune, la rândul lui, ceva despre ritmul de digitalizare și despre modul în care compania a gestionat până acum relația cu proprii clienți.

56 de dosare disciplinare — răspund ele pentru problemele de ani de zile ale CFR?

Radu Miruță a mai spus că, în urma controalelor, au fost constatate probleme legate de neîndeplinirea obligațiilor de serviciu din partea unor angajați CFR, șefi de tură, mecanici și alții, și că au fost deschise 56 de dosare de cercetare disciplinară. Dintre acestea, 39 s-au finalizat cu sancțiuni salariale, iar 17 angajați au primit avertisment scris.

Sunt cifre concrete, dar disproporția dintre amploarea nemulțumirilor publice, sute și mii de reclamații legate de aer condiționat nefuncțional, curățenie precară, supraaglomerare, întârzieri repetate, și numărul de 56 de dosare, vizând în mare parte personal operativ, lasă impresia unui clasic „acarul Păun”: se găsește un vinovat la firul ierbii, i se aplică o sancțiune, iar problema pare, formal, rezolvată. La CFR Călători, „acarul Păun” din 2026 pare să aibă chip de mecanic sau șef de tură, rareori pe cel al cuiva din board.

Rezolvă „acarul Păun” problemele structurale ale CFR Călători?

Rămân, totuși, mai multe întrebări legitime:

• Rezolvă 56 de dosare disciplinare, aplicate în mare parte mecanicilor și șefilor de tură, o problemă pe care călătorii și presa o documentează de ani de zile, la nivelul întregii companii?
• Sunt aceștia singurii responsabili, în condițiile în care infrastructura feroviară este cunoscută drept una dintre cele mai degradate din Uniunea Europeană, iar starea multor garnituri este veche de decenii?
• Cât din problemele semnalate de pasageri, climatizare defectă, vagoane insalubre, întârzieri cronice, ține de decizii sau lipsă de decizii la nivelul conducerii CFR Călători ori de subfinanțarea cronică a infrastructurii, și cât ține efectiv de conduita individuală a unor angajați de la firul ierbii?
• Câte din cele 56 de dosare vizează, de fapt, decizii de management, contracte de mentenanță, alocare de fonduri, planificarea reviziilor, și nu doar execuția zilnică a personalului aflat direct în trenuri?

O întrebare mai largă: unde e conducerea CFR Călători în tot acest timp?

Alocarea unui director pe fiecare tren, gestionarea directă a dosarelor disciplinare individuale și introducerea unui formular de despăgubiri sunt, prin natura lor, decizii de management executiv al companiei, nu atribuții tipice ale unui minister de resort, al cărui rol este în principal de strategie, reglementare și control.

Faptul că Radu Miruță s-a implicat personal, la acest nivel de detaliu, poate fi văzut ca un semn de asumare într-un context de nemulțumire publică accentuată. În același timp, arată cât de puțin funcțională pare, în prezent, linia de conducere executivă a CFR Călători, dacă ministrul trebuie să coboare până la nivelul de a atribui nominal directori pe garnituri și de a urmări personal dosare disciplinare individuale.

Este oare normal ca un ministru al Transporturilor să ajungă să numere personal trenurile, să atribuie directori pe garnituri și să urmărească dosare disciplinare individuale, atribuții care, în mod firesc, ar trebui să rămână la nivelul conducerii executive a companiei?

Rămân, totuși, câteva întrebări pe care le poate pune oricine urmărește acest subiect.

Dincolo de exercițiul de imagine pe care astfel de anunțuri îl oferă în fața presei, ministrul care „se implică”, care „vine cu soluții”, ce se schimbă, de fapt, structural la CFR Călători? Un director numit pe hârtie pentru fiecare tren sau câteva zeci de dosare disciplinare rezolvă vreo problemă legată de vârsta garniturilor, de infrastructura degradată sau de subfinanțarea cronică a companiei, ori rămân, în esență, gesturi administrative vizibile, dar fără efect asupra cauzelor reale?

Și, nu în ultimul rând: nu s-a coborât ministrul prea jos, asumându-și personal sarcini de management operațional care ar trebui să rămână, în mod normal, în sarcina conducerii CFR Călători, iar dacă da, ce spune asta despre încrederea pe care chiar ministrul o are în această conducere?

Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate se traduc, în lunile următoare, într-o îmbunătățire reală și de fond a serviciilor CFR Călători, sau dacă rămân, ca și formularul de despăgubire, un pas administrativ util, dar insuficient în raport cu problemele structurale, de infrastructură, de material rulant și de organizare, acumulate în companie de-a lungul mai multor ani.

Nota Redacției: Am stat mult pe gânduri dacă să publicăm acest material, tocmai pentru că poate fi interpretat ca o critică la adresa unui ministru care, spre deosebire de mulți dintre predecesorii săi, pare să încerce să miște lucrurile. Totuși, rolul presei este să pună întrebări și atunci când intențiile sunt bune. În timp ce proiecte strategice pentru transportul naval, precum Fast Danube sau Bala II (despre care noi am scris AICI, AICI și AICI), stau de ani de zile în sertarele ministerului, poate le vede cineva, în diferite etape administrative, marile probleme de infrastructură și investiții continuă să aștepte soluții!

De Proiectul Bala II, și-au amintit abia acum, când situația a devenit critică!