Proiectul Canalului magistral Siret–Bărăgan intră într-o nouă etapă, după lansarea procedurii de achiziție publică pentru execuția a peste 23 de kilometri de canal în următorii doi ani. Investiția este una dintre cele mai importante componente ale infrastructurii naționale de irigații și are ca obiectiv alimentarea cu apă a unor vaste suprafețe agricole din Câmpia Română, inclusiv din județul Buzău.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale consideră că finalizarea lucrărilor va contribui la reducerea efectelor secetei asupra agriculturii, la diminuarea despăgubirilor acordate fermierilor și la creșterea productivității agricole. Autoritățile subliniază că schimbările climatice afectează tot mai puternic regiunile din sudul, sud-estul și estul țării, iar investițiile în infrastructura de irigații sunt esențiale pentru adaptarea agriculturii la noile condiții climatice.
Potrivit ministerului, zona Siret–Ialomița se întinde pe peste 700.000 de hectare, dintre care aproape 88% reprezintă teren agricol. Deși solurile sunt favorabile agriculturii, deficitul de apă limitează producțiile, ceea ce face ca dezvoltarea sistemelor de irigații să fie o prioritate.
Lucrările la Canalul Siret–Bărăgan au început în perioada 1986–1987, cu scopul de a transporta apa din râul Siret către Câmpia Bărăganului. Traseul pornește din zona acumulării Călimănești, județul Vrancea, traversează județele Brăila și Buzău și ajunge la acumularea Dridu, în județul Ialomița.
Deși prima etapă prevedea construirea unui tronson de 50 de kilometri, până în 1995 au fost finalizați doar 5,71 kilometri. Restul lucrărilor au fost întrerupte din cauza lipsei finanțării și a schimbărilor economice și politice de după 1990.
Ministerul Agriculturii estimează că finalizarea canalului va permite irigarea unei suprafețe de aproximativ 700.000 de hectare. Dintre acestea, circa 500.000 de hectare vor fi alimentate direct prin noul sistem, iar alte aproximativ 200.000 de hectare vor beneficia de un sistem mai eficient energetic decât cel bazat pe pomparea apei din Dunăre.
Un avantaj important al proiectului este că apa va ajunge gravitațional pe aproximativ 80% din terenurile situate pe malul stâng al canalului, reducând semnificativ consumul de energie. Autoritățile estimează economii anuale de aproximativ 35 GWh de energie electrică și o reducere a emisiilor de carbon.
Reprezentanții ministerului susțin că investiția va avea efecte importante asupra agriculturii românești prin creșterea producțiilor, reducerea pierderilor provocate de secetă și stabilizarea recoltelor. Canalul magistral Siret–Bărăgan este inclus în Programul Național de Reabilitare și Înființare a Infrastructurii Principale de Irigații și este considerat un proiect strategic pentru securitatea alimentară și adaptarea agriculturii la schimbările climatice.
