Lacul Velence din Ungaria seacă, iar Dunărea ar putea fi soluția salvării sale
Al treilea cel mai mare lac din Ungaria, Lacul Velence, se confruntă cu o scădere gravă a nivelului apei. Seceta prelungită, lipsa precipitațiilor și gestionarea deficitară a resurselor de apă timp de zeci de ani pun în pericol ecosistemul și turismul din zonă.
La Lacul Velence, situat la aproximativ 40 de kilometri vest de Budapesta, treptele metalice care duceau odinioară spre mal ajung acum direct în nisip. Linia apei s-a retras cu câțiva metri, iar lacul se apropie de cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.
La finalul lunii mai, nivelul apei era la doar 10 centimetri de recordul minim. Specialiștii avertizează că acest prag ar putea fi atins chiar la mijlocul lunii iunie.
Pe 9 iunie, nivelul apei măsura 56 de centimetri în zona orașului Agárd, conform datelor Administrației Naționale Generale pentru Gestionarea Apelor. Valoarea este cu doar 3 centimetri peste minimul istoric de 53 de centimetri înregistrat în 2022, când Ungaria a fost afectată de o secetă extremă.
Situația afectează deja industria turistică. Lacul Velence atrage în fiecare vară numeroși turiști pentru înot și navigație, însă mai multe afaceri care oferă plimbări cu barca sau excursii pe apă nu și-au început activitatea în acest sezon. Unii proprietari de ambarcațiuni s-au mutat deja pe Lacul Balaton.
În trecut, nivelul lacului a fost refăcut cu ajutorul unor surse suplimentare de apă. În anii 1990, apa a fost adusă din acviferul carstic Rákhegy pentru a umple lacul. Soluția nu mai este însă posibilă în prezent din cauza creșterii consumului de apă potabilă și a rezervelor reduse.
Experții propun renovarea rezervoarelor Zámolyi și Pátkai pentru a crește cantitatea de apă colectată în perioadele ploioase, care ar putea fi direcționată către Lacul Velence. Lucrările ar include eliminarea sedimentelor și limitarea activităților care afectează calitatea apei.
O altă soluție analizată este reutilizarea apei tratate provenite de la stațiile de epurare din regiune. Stațiile din Agárd și Csákvár produc anual milioane de metri cubi de apă tratată, care în prezent părăsește bazinul hidrografic.
Există și propunerea transferării apei din Dunăre, prin puțuri filtrante sau captare directă. Totuși, această variantă ar necesita investiții majore în infrastructură, inclusiv stații de pompare și zeci de kilometri de conducte.
Ministrul Mediului, Laszlo Gajdos, s-a întâlnit recent cu organizații locale, primari și experți în gestionarea apei pentru a discuta viitorul lacului.
Surse: euronews.com, reuters.com, dailynewshungary.com
