Calafat: 343.700 de euro ascunși într-un microbuz

O captură aparent „modestă” realizată de Poliția de Frontieră la Calafat ridică, de fapt, întrebări extrem de serioase despre amploarea fluxurilor de numerar care tranzitează România și despre eficiența controalelor la granițele interne ale Uniunii Europene.

Polițiștii de frontieră au descoperit, în cadrul unei acțiuni de tip BLITZ desfășurate pe DN 56, în apropierea podului Calafat–Vidin, suma de 343.700 de euro ascunsă în compartimente special amenajate ale unui microbuz înmatriculat în România. La volan se afla un cetățean ucrainean în vârstă de 45 de ani.

Cazul devine și mai interesant prin faptul că, în urma verificărilor, oamenii legii au constatat că pe numele șoferului era activ un mandat de arestare emis de autoritățile din Ucraina.

Banii au fost găsiți atât sub elemente ale caroseriei din interiorul vehiculului, cât și în exterior, sub bandourile laterale, ceea ce indică o operațiune atent pregătită și nicidecum transportul accidental al unor economii personale.

O captură care confirmă un fenomen mult mai amplu

Nu este pentru prima dată când Cronicile Dunării semnalează amploarea fenomenului. În articolul „Aproape 2 miliarde de euro transportați cash prin România”, publicat anterior, arătam că în numai doi ani au fost declarate la intrarea sau ieșirea din țară sume care însumează aproape două miliarde de euro transportate fizic, ceea ce transformă România într-un veritabil coridor financiar între Est și Vest.

Descoperirea de la Calafat ridică acum întrebarea dacă, pe lângă aceste fluxuri oficial declarate, există și circuite paralele de numerar care scapă evidențelor autorităților. Citește analiza completă aici: https://croniciledunarii.ro/aproape-2-miliarde-de-euro-transportati-cash-prin-romania/

Descoperirea vine la doar câteva luni după ce Cronicile Dunării publica analiza „Aproape 2 miliarde de euro transportați cash prin România”, material care evidenția amploarea fenomenului transporturilor de numerar prin țara noastră.

În acel context, datele oficiale arătau că România a devenit una dintre principalele rute de tranzit pentru sume uriașe de bani transportate fizic între estul și vestul Europei.

Cazul de la Calafat pare să confirme exact ceea ce mulți specialiști suspectau deja: dincolo de sumele declarate oficial, există și fluxuri paralele de numerar care circulă prin metode specifice criminalității financiare.

Iar întrebarea firească este: dacă un singur microbuz transporta aproape 350.000 de euro ascunși în compartimente clandestine, câte alte vehicule similare au traversat România fără să fie verificate?

De unde veneau banii?

Comunicatul oficial nu precizează proveniența sumelor descoperite.

Totuși, faptul că șoferul este cetățean ucrainean, că era urmărit de autoritățile din țara sa și că se deplasa pe ruta România–Bulgaria ridică numeroase semne de întrebare.

Dacă banii proveneau din Ucraina, cum au intrat aceștia în România?

Au fost declarați la intrarea în Uniunea Europeană?

Au fost transportați prin puncte de frontieră oficiale sau au existat alte rute?

Cine este adevăratul proprietar al banilor?

Era vorba despre fonduri rezultate din activități comerciale, din evaziune fiscală, din corupție sau din alte activități infracționale?

Sunt întrebări la care ancheta va trebui să răspundă.

Umbra războiului

Mai există însă o dimensiune care nu poate fi ignorată.

Ucraina se află în război de peste patru ani, iar autoritățile de la Kiev și partenerii occidentali au implementat în această perioadă mecanisme stricte de monitorizare a fluxurilor financiare, tocmai pentru a preveni finanțarea ilegală și scoaterea necontrolată a capitalului din țară.

În acest context, apar alte întrebări legitime:

Cum a reușit o asemenea sumă să părăsească Ucraina?

Există o rețea care facilitează transportul de numerar prin statele vecine?

Este acesta un caz izolat sau doar unul dintre puținele care au fost descoperite?

România, coridor de tranzit?

Poziția geografică a României o transformă într-un coridor natural între spațiul ex-sovietic, Balcani și restul Uniunii Europene.

De altfel, numeroase dosare instrumentate în ultimii ani au arătat că rețelele de criminalitate organizată folosesc frecvent transportul fizic al banilor pentru a evita sistemele bancare și mecanismele de raportare financiară.

Faptul că în acest caz suma era ascunsă în locașuri special construite sugerează tocmai intenția de a evita orice control și orice obligație de declarare.

Nu vorbim despre un portofel uitat în torpedou, ci despre o metodă specifică traficului clandestin de valori.

Captura care ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri

Poliția de Frontieră a deschis dosar penal pentru spălare de bani, iar cercetările sunt coordonate de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Până la finalizarea anchetei, prezumția de nevinovăție trebuie respectată.

Cu toate acestea, cazul scoate la lumină o realitate greu de ignorat: România continuă să fie traversată de fluxuri importante de numerar, unele perfect legale, altele aparent ascunse în spatele unor mecanisme sofisticate.

Iar dacă aproape 350.000 de euro au fost găsiți întâmplător în urma unei acțiuni de tip BLITZ, întrebarea pe care mulți și-o pun este una simplă:

Câți bani circulă, în acest moment, pe șoselele României fără să fie descoperiți?

Sursă foto & video: Poliția de Frontieră