La Sarajevo, în perioada 4–6 noiembrie 2025, a avut loc Forumul Anual EUSDR, în cadrul căruia miniștrii de externe ai statelor riverane Dunării au adoptat „Sarajevo Danube Declaration 2025”, un document politic major care stabilește direcțiile de cooperare în regiunea dunăreană pe fondul tensiunilor geopolitice, al presiunilor demografice și al nevoii de consolidare a rezilienței regionale.
La Strategia Dunării participă 14 state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Slovacia, Slovenia, Germania – landurile Bavaria și Baden-Württemberg, Ungaria) și cinci state candidate la UE (Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, R. Moldova și Ucraina).
România, reprezentată de secretarul de stat Clara Staicu, a subliniat importanța solidarității regionale, cooperării eficiente și investițiilor în tineret, evidențiind complementaritatea dintre politica UE pentru Marea Neagră și reconstrucția Ucrainei, precum și oportunitățile pentru statele non-UE de a se apropia de standardele europene prin SUERD.
Declarația este disponibilă public pe site-ul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării:
https://danube-region.eu/content/uploads/2025/11/Sarajevo-Danube-Declaration-2025-1.pdf
Dincolo de faptul că documentul condamnă fără echivoc războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și exprimă solidaritate deplină cu Kievul. Un aspect important pentru România este faptul că Declarația denunță atacurile cu rachete și drone asupra infrastructurii dunărene ucrainene, atacuri care „au încălcat în mod repetat spațiul aerian al României și al Republicii Moldova”.
Statele dunărene subliniază că aceste acțiuni reprezintă o încălcare gravă a libertății de navigație pe Dunăre, afectând nu doar Ucraina, ci stabilitatea întregii regiuni. România, aflată în prima linie, primește astfel un sprijin diplomatic clar pentru măsurile sale de securitate și protecție a infrastructurii de transport pe fluviu.
Dunărea – „arteră logistică vitală” și prioritate strategică
Declarația reafirmă rolul Dunării drept „linie logistică vitală” pentru transportul regional, inclusiv pentru menținerea fluxului de cereale ucrainene, esențial pentru echilibrul alimentar global. Documentul condamnă distrugerea deliberată a porturilor ucrainene de pe Dunăre și susține modernizarea infrastructurii dunărene, în conformitate cu Convenția de la Belgrad privind regimul navigației.
Pentru România, aceasta înseamnă consolidarea rolului porturilor Galați, Brăila și Tulcea, precum și perspective pentru investiții suplimentare în infrastructură, inclusiv prin TEN-T și finanțări europene dedicate macro-regiunilor.
Extinderea UE și rolul României ca stat-ancoră în regiune
„Sarajevo Danube Declaration 2025” acordă o atenție centrală accelerării procesului de extindere a Uniunii Europene, considerată „o investiție în pace, securitate și prosperitate”. Documentul evidențiază necesitatea unui proces credibil, meritocratic și predictibil, apreciind progresele Ucrainei, Moldovei și statelor din Balcanii de Vest. România este printre principalii susținători ai acestui demers, în special în ceea ce privește Republica Moldova, pentru care Declarația reafirmă sprijinul pentru suveranitate și stabilitate, dar și pentru Ucraina, a cărei integrare este prezentată ca element fundamental pentru reziliența regiunii.
Statele dunărene își asumă intensificarea cooperării în domeniul controlului la frontieră, al combaterii crimei organizate, traficului și corupției, cu sprijinul agențiilor europene precum Frontex și EUAA.
Pentru România, stat aflat la frontiera externă a UE, Declarația oferă un cadru consolidat pentru modernizarea mijloacelor de supraveghere și creșterea interoperabilității datelor și procedurilor.
Climă, reziliență și riscuri naturale: provocări majore pentru România
Documentul subliniază nevoia de cooperare în gestionarea efectelor schimbărilor climatice — inundații, secetă, incendii — fenomene care au afectat puternic România în ultimii ani. Se accentuează necesitatea: sistemelor de avertizare timpurie, schimbului de date hidrologice, planurilor comune de intervenție. România este menționată ca actor cheie în dezvoltarea rezilienței la nivelul bazinului dunărean.
Statele dunărene avertizează asupra depopulării și migrației tinerilor și cer investiții în educație, competențe digitale și verzi, mobilitate și antreprenoriat. Se evidențiază rolul Danube Youth Council și Danube Youth Organisations Network, platforme de participare activă și cooperare între tineri.
Turism durabil, cultură și patrimoniu – oportunități pentru România și Delta Dunării
Declarația promovează turismul sustenabil, economia circulară și protecția biodiversității — teme extrem de relevante pentru Delta Dunării, orașele-port și comunitățile românești din lunca fluviului. Sunt încurajate inițiativele de green tourism, eco-agroturism și evenimente culturale regionale.
Prin adoptarea „Sarajevo Danube Declaration 2025”, România își consolidează poziția de stat-pivot în regiunea dunăreană, atât în ceea ce privește securitatea și cooperarea transfrontalieră, cât și dezvoltarea infrastructurii, integrarea europeană și adaptarea la schimbările climatice.
Declarația reafirmă importanța Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR) ca instrument major de coordonare, finanțare și convergență pentru întreaga regiune, iar România se află în centrul implementării sale — cu responsabilități, dar și cu oportunități strategice semnificative.
Întrebarea este cât va reuși România să profite de acesată oportunitate.
Sursa foto: ©Ministerul Afacerilor Externe
