Preluarea interimatului la Transporturi: Radu Miruță lansează acuze grave în sistem

Schimbarea de la vârful Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nu vine cu aerul unui nou început, ci mai degrabă cu mirosul greu al unui bilanț incomplet și al unor nereguli care ies la suprafață prea târziu. Plecarea lui Ciprian Șerban, după aproximativ 10 luni de mandat, a fost însoțită de prezentarea unui bilanț grăbit, un exercițiu clasic de bifare administrativă, în care cifrele optimiste încearcă să acopere întârzieri cronice și blocaje structurale.

Schimbarea de conducere survine într-un moment sensibil, marcat de presiuni legate de implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și de riscul pierderii unor sume importante destinate autostrăzilor A7 și A8.

Miruță preia interimar Transporturile: promisiuni de „deranj” în instituțiile din subordine

Interimatul este preluat de Radu Miruță, care a transmis, la intrarea în minister pe 27 aprilie, că diferența de abordare va consta în intensitatea controlului administrativ exercitat asupra instituțiilor din subordine.

„Diferența este una singură: deranjul pe care miniștrii acestui Guvern a început să-l facă prin instituțiile statului”, a declarat Miruță, sugerând o schimbare de atitudine față de modul în care funcționează aparatul administrativ al ministerului.

Declarațiile vin pe fondul unor acuzații grave formulate în spațiul instituțional și judiciar, în special în legătură cu modul de funcționare al unor structuri din subordinea MTI în perioada anterioară. Cazul de la Autoritatea Rutieră Română, unde procurorii DNA investighează o presupusă rețea de fraudare a examenelor profesionale, a readus în discuție mecanismele de control intern și modul de numire în funcții de conducere.

Potrivit anchetei, fostul director general ARR, Cristian Anton, este acuzat că ar fi coordonat un sistem prin care examenele pentru atestate profesionale ar fi fost fraudate în schimbul unor sume de bani. În cadrul perchezițiilor au fost descoperite sume importante de bani, inclusiv aproximativ 500.000 de euro, găsiți în cutii de pantofi, element devenit simbolic în dosar.

În acest context, noul ministru interimar a evitat asumarea unor măsuri imediate de audit general, precizând că rolul său nu este unul de anchetă penală.

Totodată, acesta a făcut referire la existența unor „zvonuri” privind nereguli sistemice în anumite structuri, fără a indica însă măsuri administrative concrete de verificare extinsă sau reorganizare.

„Se aud zvonuri că există multe nereguli, care sunt gestionate și încuviințate de aici. Nu e preocuparea mea să umblu după ele, nu sunt procuror, dar pe măsură ce îmi vin în față, le voi corecta.(…) Dacă voi găsi cutii cu pantofi, mă voi uita ce scrie pe ele”, a mai afirmat ministrul interimar.

Presiuni pe infrastructură, finanțări europene și funcționarea internă a ministerului în perioada de tranziție

Schimbarea de la vârful ministerului readuce în discuție și modul în care au fost gestionate marile proiecte de infrastructură în ultimii ani, precum și relația dintre conducerea politică și structurile tehnice ale instituției. Critici indirecte la adresa modului de funcționare din perioada anterioară vizează lipsa unor controale interne eficiente și întârzierile repetate în implementarea proiectelor strategice.

În același timp, Miruță a indicat că una dintre priorități rămâne evitarea pierderii finanțărilor europene: „Urgența 0 este să nu se piardă banii din A7 și A8, să nu se piardă banii din PNRR.”

Pe plan politic, ministrul interimar a comentat și scenariile privind stabilitatea coaliției de guvernare, precizând că eventualele evoluții ale moțiunilor de cenzură ar putea influența configurația guvernamentală, inclusiv raportarea USR la PSD.

Schimbarea de la Transporturi se produce astfel într-un context complex, în care tranziția de leadership este dublată de discuții privind modul de funcționare al ministerului și de acuzații legate de integritatea unor structuri din subordine. Noua conducere interimară urmează să gestioneze atât continuitatea proiectelor majore de infrastructură, cât și presiunile legate de clarificarea situațiilor semnalate în ultimii ani.