Proiectul de lege aprobat de Guvernul condus de Ilie Bolojan privind limitarea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public a generat dezbateri intense în spațiul public și instituțional. Executivul justifică inițiativa prin necesitatea reducerii presiunii asupra bugetului de stat și prin dorința de a facilita accesul tinerilor în sectorul public. Conținutul măsurii a stârnit însă critici din partea sindicatelor și a organismelor consultative.
Potrivit proiectului, persoanele care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare și aleg să rămână angajate în sistemul public ar putea pierde aproximativ 85% din cuantumul pensiei. Măsura vizează în special categoriile cu statut special, inclusiv din domeniul apărării și ordinii publice, unde experiența profesională este considerată esențială.
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din România critică dur inițiativa. Reprezentanții susțin că actuala legislație permite cumulul pensiei cu salariul și că noua reglementare ar putea încălca drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă și dreptul la pensie. În opinia lor, măsura ar obliga persoanele vizate să renunțe la unul dintre două drepturi deja câștigate, ceea ce ridică probleme de constituționalitate.
Observații critice au fost formulate și de Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, care semnalează lipsa unor analize de impact clare și posibile efecte disproporționate. Reducerea cu 85% a pensiei este considerată de critici o măsură excesivă, nu doar o ajustare fiscală, cu impact direct asupra nivelului de trai al celor vizați.
Se ridică și problema discriminării între diferite categorii de pensionari. În timp ce beneficiarii sistemului contributiv pot cumula pensia cu salariul fără restricții, cei cu pensii de serviciu sau militare ar fi supuși unor limitări semnificative, aspect considerat problematic din perspectiva egalității de tratament.
Consiliul Economic și Social atrage atenția și asupra unui posibil paradox: deși scopul este eliberarea locurilor de muncă pentru tineri, legislația permite menținerea în activitate până la 70 de ani. Astfel, fie specialiștii rămân în sistem cu pensii reduse, fie aleg să plece pentru a-și păstra veniturile integrale, ceea ce ar putea genera deficit de personal calificat.
Sindicatele avertizează că impactul ar putea fi major în domenii precum apărarea și ordinea publică, unde experiența este esențială. De asemenea, sunt semnalate probleme de aplicare, generate de lipsa unor proceduri clare și de formulări neclare în textul legislativ, care ar putea duce la litigii.
Proiectul depășește cadrul unei simple reforme bugetare și devine un subiect complex, aflat la intersecția dintre politică fiscală, drepturi fundamentale și funcționarea administrației publice. Dezbaterea rămâne deschisă.
