BALA II: Proiectul care ar fi putut salva România de criza energetică actuală, este acoperit de praf prin sertarele Ministerului Transporturilor

Dunărea traversează în această vară cea mai gravă criză hidrologică din istoria recentă. Debitul fluviului la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a scăzut până spre 1.450 de metri cubi pe secundă, aproape de minimul istoric de 1.400 mc/s înregistrat în 1985 și de trei ori sub media multianuală a lunii iulie. Consecința directă: Unitatea 2 de la centrala nucleară de la Cernavodă a ajuns în pragul opririi, iar România produce în prezent cu un singur reactor activ dintr-o centrală care asigură, la capacitate maximă, aproape un sfert din energia electrică a țării.

Ca să evite oprirea reactorului, autoritățile au recurs în ultimele zile la soluții de urgență, la limita improvizației:  lucrări de dragaj pornite în regim de urgență și, potrivit ultimelor relatări, intervenția Ministerului Apărării cu detonări controlate în zona Pârjoaia, pentru a redirecționa spre Cernavodă o cantitate cât mai mare din apa rămasă. Forțele Navale Române au fost mobilizate pentru măsurători batimetrice, iar oficialii vorbesc despre o „situație fără precedent”, cu riscuri tehnice semnificative și fără garanția că efectul hidraulic urmărit va fi atins.

Conform informațiilor obținute de noi, ar urma scufundarea controlată a unor barje încărcate cu sute de tone de piatră la bifurcația dintre brațul Bala și Dunărea Veche.

Soluția exista deja, pe hârtie, din 2024

Ceea ce lipsește din aproape toate relatările ultimelor zile este un detaliu esențial: exact acest tip de intervenție, creșterea nivelului apei pe Dunăre prin redirecționarea debitului dinspre brațul Bala, face obiectul unui proiect de infrastructură aprobat oficial de Guvern încă din toamna anului 2024.

Este vorba despre BALA II : „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre„, un proiect al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați (AFDJ), aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat.

Indicatorii tehnico-economici ai investiției au fost aprobați prin Hotărârea de Guvern nr. 1.079 din 4 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 898 din 5 septembrie 2024. Proiectul are toate avizele necesare — de gospodărire a apelor, de mediu, silvic, de arii naturale protejate, obținute încă din perioada 2018-2023, conform informațiilor publicate chiar de AFDJ pe pagina dedicată proiectului.

Obiectivul declarat al lucrării, așa cum reiese din documentația oficială: ridicarea pragului de fund existent pe brațul Bala de la cota 0 la 6,5 metri, dragaje pe Dunărea Veche și lucrări hidrotehnice care, împreună, ar urma să redistribuie debitul între brațul Bala și Dunăre și să crească nivelul apei pe Dunărea Veche cu până la 1,20 metri, inclusiv pentru a asigura, printre „beneficiile indirecte” enumerate explicit în documentul de proiect, debitul minim necesar răcirii celor patru reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Cu alte cuvinte: exact scenariul de urgență din această săptămână, apă insuficientă spre Cernavodă din cauza pierderilor pe brațul Bala, este descris, cu doi ani înainte, ca principalul risc pe care proiectul BALA II urma să-l elimine printr-o soluție permanentă, inginerească, nu prin barje scufundate în regim de criză.

Licitație câștigată în 2024, apoi tăcere

Proiectul nu a rămas doar la stadiul de studiu de fezabilitate. Încă din primăvara anului 2024, AFDJ a scos la licitație contractul de proiectare și execuție a lucrărilor, cu o valoare estimată de 743,8 milioane de lei (aproximativ 150 de milioane de euro) și o durată de implementare de 96 de luni, inclusiv perioada de garanție. Asocierea Concivia – Vepex Com – Impresa Ing. E. Mantovani – Ferrari Ing. Ferruccio a depus singura ofertă, aflată în evaluare cu termen-limită stabilit pentru 5 iunie 2024.

De atunci, informațiile publice despre stadiul real al proiectului devin tot mai rare. Bugetul pe transporturi pentru 2026 menționează în continuare BALA II printre proiectele majore de investiții pe care AFDJ „va trebui să le realizeze”, alături de alte lucrări pe Dunăre, o formulare care sugerează că, la începutul acestui an, proiectul rămânea încă la stadiul de intenție, nu de șantier activ. Nu există, cel puțin în spațiul public, o comunicare oficială a semnării contractului de execuție sau a începerii efective a lucrărilor.

Practic, în timp ce Dunărea coboară spre minime istorice iar reactorul de la Cernavodă e ținut în funcțiune cu barje și dragaje de urgență, proiectul care ar fi trebuit să rezolve exact această problemă, aprobat prin hotărâre de Guvern, cu avize, finanțare europeană alocată și licitație câștigată, pare să fi rămas blocat undeva în birourile Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

O criză care se repetă, o soluție care așteaptă

Seceta din bazinul superior al Dunării, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, nu este un fenomen nou, iar riscurile pentru Cernavodă erau cunoscute și anticipate încă din perioada în care s-a elaborat studiul de fezabilitate al proiectului BALA II, pornit încă din 2015. Faptul că țara ajunge, an de an, în situația de a improviza soluții militare și de urgență pentru o problemă pentru care exista deja, din 2024, un răspuns aprobat oficial, ridică întrebări legitime despre motivele întârzierii: lipsă de capacitate administrativă, blocaje în procedurile de achiziție publică, sau pur și simplu o prioritizare deficitară la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Din conferința de presă susținută în data de 28 iulie a.c. s-a văzut că dl. ministru interimar Radu Miruță are alte priorități, iar Dunărea nu este printre ale. Și din păcate nu numai pentru el…

Până la un răspuns oficial din partea MTI privind stadiul real al contractului de execuție, proiectul BALA II rămâne, cel puțin din perspectiva cetățeanului, un exemplu de soluție cunoscută, finanțată și aprobată, dar neexecutată, în timp ce fluviul care traversează România se apropie de minimul istoric al ultimelor patru decenii.

Redacția a solicitat un punct de vedere Ministerului Transporturilor și Infrastructuriii privind stadiul actual al contractului de execuție pentru proiectul BALA II. Articolul va fi actualizat în cazul unui răspuns.