Românii aleg destinațiile de imigrare într-un mod diferit în funcție de regiunea din care provin, iar aceste opțiuni reflectă atât legături istorice și culturale, cât și factori economici și sociali. O analiză realizată de Institutul Național de Statistică evidențiază clar existența unor tipare regionale bine conturate privind țările în care românii decid să se stabilească temporar sau definitiv.
În Transilvania, Germania se detașează ca principală destinație pentru cei care au ales să plece în străinătate. Județe precum Bihor, Mureș, Sibiu, Alba, dar și Arad și Timiș, din zona Banatului, se remarcă printr-un număr ridicat de persoane care au optat pentru această țară. Excepțiile apar în județele cu o populație maghiară semnificativă, unde Ungaria devine destinația preferată. În Harghita, de exemplu, majoritatea celor care și-au schimbat domiciliul au ales Ungaria, în timp ce în Covasna opțiunile sunt mai diversificate, Germania fiind pe primul loc, urmată de Ungaria și Italia.
Moldova are un profil distinct în ceea ce privește migrația externă. În județe precum Botoșani, Suceava, Neamț, Iași, Galați, Bacău și Vrancea, Italia ocupă constant prima poziție în clasamentul destinațiilor preferate. Aceeași tendință se regăsește și în județele Tulcea, Buzău și Brăila, ceea ce indică o continuitate a fluxurilor migratorii către Italia, construite în timp pe baza rețelelor familiale și comunitare deja existente. Pe locurile următoare în topul preferințelor brăilenilor se află, în ordine, Germania și Marea Britanie.
În sudul României, preferințele se schimbă, Spania devenind principala destinație pentru românii din județe precum Olt, Teleorman și Călărași. Această orientare este explicată, în mare măsură, prin cererea de forță de muncă în anumite sectoare economice și printr-o percepție pozitivă asupra gradului de integrare socială.
Datele INS arată că, la nivel național, 24,4% dintre românii care au fost temporar plecați în străinătate au avut reședința în Italia. Germania ocupă locul al doilea, cu 19%, urmată de Spania, cu 12%, și Franța, cu 6%. Aceste procente confirmă faptul că statele din vestul și sudul Europei rămân principalele puncte de atracție pentru migrația românească.
Un studiu comandat în 2023 de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, realizat pe un eșantion de 6.699 de respondenți din diaspora, oferă o perspectivă detaliată asupra motivațiilor plecării și a experiențelor trăite în străinătate. Românii stabiliți în Italia au descris această țară drept un stat primitor, în care beneficiază de drepturi egale cu cetățenii italieni, mulți dintre ei declarând că preferă să rămână acolo chiar și în contextul incertitudinilor geopolitice.
În cazul Germaniei, principalul motiv al plecării a fost reîntregirea familiei, urmat de dorința de a accesa oportunități profesionale și venituri mai ridicate. Deși percepția asupra societății germane este mai favorabilă decât se așteptau inițial, mulți români declară că nu se simt pe deplin integrați. Spania, în schimb, este percepută ca un stat deschis și tolerant, cu un nivel ridicat de respect față de comunitatea românească.
Potrivit studiului, 38% dintre românii din diaspora intenționează să se întoarcă în țară, majoritatea estimând un orizont de timp de cinci până la șase ani. În același timp, 68% dintre cei plecați trimit bani acasă, în principal către părinți, copii sau parteneri de viață. Dorința de a deschide o afacere reprezintă principalul motiv al unei eventuale reîntoarceri, ceea ce subliniază legătura puternică dintre migrație, economisire și planurile de reintegrare economică în România.
