Cernavodă a repornit cu ajutorul Dunării, nu al lucrărilor. Planul adoptat de Guvernul Bolojan în ultima zi de mandat rămâne fără termene și bani
Unitatea 2 a fost reconectată, Unitatea 1 revine după o defecțiune. Soluțiile pentru apa de răcire sunt încă la stadiul de recomandări.

Unitatea 2 de la Cernavodă a fost reconectată miercuri, 11 noiembrie, după aproape trei luni de oprire. Unitatea 1, repornită pe 6 noiembrie, a fost oprită trei zile mai târziu din cauza unei defecțiuni și ar urma să revină astăzi în rețea. Revenirea reactoarelor a depins de nivelul Dunării, iar măsurile care ar trebui să prevină o nouă oprire sunt, deocamdată, doar recomandări.
Cronicile Dunării scria în ultimele zile despre repornirea Unității 1 și despre vizita premierului Luca Niculescu și a ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, la centrală. Atunci, Unitatea 2 rămânea în așteptare. Situația s-a schimbat de atunci, dar problema de fond a rămas aceeași.
Ce s-a întâmplat săptămâna aceasta
Unitatea 1 a fost deconectată luni seara, 9 noiembrie, din cauza unei defecțiuni în partea clasică, nenucleară, a instalației. Nuclearelectrica a precizat că securitatea nucleară nu a fost afectată. În aceeași zi a început secvența de pornire a Unității 2, după ce directorul centralei spusese că nivelul Dunării trebuie să mai crească cu 10–15 centimetri față de cei 2,08 metri măsurați sâmbătă. Dacă termenele se respectă, ambele reactoare ar urma să funcționeze la putere nominală de mâine, 13 noiembrie.
Ce a hotărât Guvernul pe 19 octombrie
În ultima zi de mandat, Guvernul Bolojan a anunțat că Comitetul interministerial Bala, înființat prin decizia premierului nr. 278/2026, a aprobat raportul final privind apa pentru răcirea reactoarelor, existente și viitoare. Comunicatul grupează recomandările pe trei orizonturi de timp.
Pe termen scurt, comitetul propune un aport suplimentar de apă la priza centralei, „la nevoie”, și continuarea dragajului pe Dunărea Veche. Pe termen mediu, proiectul Bala II ar trebui să țină cont de debitele extrem de scăzute din acest an. Obiectivele lui s-ar extinde: apă pentru toate cele patru unități, navigabilitate pe Dunărea Veche, circulația peștilor, redistribuirea debitelor și o soluție pentru stânca Pârjoaia. Pe termen lung, proiectarea unităților 3 și 4 ar trebui să țină seama de situația din 2026, iar instituțiile să își coordoneze lucrările pe baza unor date și modelări hidraulice comune.
Ce lipsește din comunicat
Documentul spune ce ar trebui făcut, dar nu spune când, de către cine și cu ce bani. Mai multe lucruri merită puse în față.
Termenele au alunecat. Comitetul fusese constituit pentru 30 de zile și trebuia să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie, soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare. Raportul a fost aprobat cu aproape cinci săptămâni mai târziu. Comunicatul nu menționează un calendar de execuție și nici surse de finanțare.
Singura intervenție concretă a funcționat slab. Potrivit raportului comitetului, citat de presă, barjele scufundate la intrarea pe brațul Bala au avut „eficiență redusă”. Modelările indicau câștiguri de doar 1–3 centimetri. Efectul a fost anulat de scăderea naturală a debitului și de redistribuirea lui spre brațul Borcea, în lipsa dragajului pe Dunărea Veche. Unele relatări au pus la socoteală în jur de 33 de milioane de lei pentru aceste lucrări.
Soluția structurală este încă pe hârtie. Bala II este un proiect hidrotehnic de zeci de milioane de euro, estimat anterior la circa 200 de milioane, a cărui bază de plecare are zece ani. Indicatorii actualizați „urmează să fie avizați și aprobați”, abia apoi vin licitația și execuția. Chiar premierul de la acea vreme vorbea de doi-trei ani de muncă serioasă. Amânarea proiectului a venit și după ce specialiștii au constatat că indicatorii tehnici erau prea optimiști pentru realitatea climatică.
Cerințele se adună, termenele nu. Recomandarea de a extinde obiectivele, cu navigație, pești, redistribuirea debitelor și Pârjoaia, este rezonabilă. Fiecare cerință nouă adaugă însă complexitate și poate întârzia o lucrare care deja nu mai are timp la dispoziție.
Formula „la nevoie” e vagă. Aportul suplimentar de apă la priză nu are condiții de declanșare, resurse alocate sau responsabil. Pentru reactoare, asta contează în ziua în care nivelul coboară din nou.
Dunărea decide, deocamdată
Nimic din ce a fost făcut public nu atribuie repornirea din aceste zile vreunei lucrări de pe fluviu. Reactoarele revin pentru că nivelul a crescut puțin. Prognoza pentru noiembrie merge de la 1.400 la 2.000 de metri cubi pe secundă la Baziaș, un interval în care marja de siguranță rămâne mică.
Guvernul condus acum de Luca Niculescu a moștenit un plan fără termene și o decizie de coordonare interinstituțională fără responsabili numiți. Întrebările rămân aceleași: cine răspunde de calendar, de unde vin banii pentru dragaj și pentru Bala II, și ce se întâmplă dacă iarna aduce un nou minim al Dunării înainte ca vreo lucrare să fie gata.
Cronicile Dunării va continua să urmărească atât funcționarea reactoarelor, cât și lucrările de pe Dunărea Veche.



