Marea Neagră, zonă de război pentru asigurători. Cine plătește factura, când ceva merge prost?

Cronologia unei schimbări: de la circulara Lloyd’s din septembrie, la atacul de lângă Platforma Pescăruș, la avertismentul sindicatului marinarilor și la noua alertă de securitate. Ce nu se știe încă: dacă echipajele sunt asigurate pentru război.
16 septembrie: circulara care schimbă harta riscului
Comitetul Comun de Război (Joint War Committee, JWC) al pieței Lloyd’s din Londra a publicat circulara JWLA-035. Documentul a avut puțină vizibilitate în afara industriei, dar schimbă condițiile în care navele circulă prin Marea Neagră.
Lista de „zone listate“ arată unde o navă are nevoie de acoperire separată pentru riscuri de război, piraterie și terorism și unde se plătesc prime suplimentare.
Vechea definiție (JWLA-034) trasa limita vestică în jurul apelor românești, un culoar mai puțin expus în vestul și sudul bazinului. Noua formulare este mult mai largă: „Marea Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale țărilor riverane, altele decât Rusia și Ucraina“. Lista cuprinde acum aproape toată marea, fără apele teritoriale (până la 12 mile marine) ale Turciei, Georgiei, Bulgariei și României. Rămân listate Marea Azov, apele interioare ale Ucrainei și Rusia, în întregime.
Ce nu înseamnă. România nu este „țară listată“, iar porturile și apele noastre teritoriale rămân în afara zonei. Circulara nu interzice nicio rută. Aplicarea ei pe fiecare contract „va fi o chestiune de negociere specifică“. Asigurătorii pot cere însă acoperire separată pentru război și o primă suplimentară, calculată după navă, rută și risc. Potrivit pieței, condițiile au intrat în vigoare pe 19 septembrie, iar armatorii primesc deja notificări de la cluburile P&I.
5 octombrie: riscul de pe hârtie devine realitate
Nava ROYAD MAMMADOV, încărcată cu cereale, a fost lovită de o dronă în zona Platformei Pescăruș, operată de OMV Petrom. Incidentul a avut loc la aproximativ 20 de mile marine de țărm. Garda de Coastă a indicat o poziție la circa 9 mile marine sud-est de platformă.
Adică în afara apelor teritoriale, exact în zona acoperită acum de lista JWC. Unsprezece membri ai echipajului au fost salvați, iar alte două persoane au fost găsite decedate. Răniții au fost preluați cu troliul de un elicopter al Inspectoratului General de Aviație. Potrivit MAI, nava s-a scufundat.
Pentru mai multe detalii despre aceste evenimente, citește articolele noastre de mai jos:
Atac la Sulina: o navă ar fi fost lovită de o dronă în apele teritoriale românești
Pentru Constanța, diferența dintre „ape teritoriale“ și „larg“ este decisivă. Rutele spre Bosfor, Sulina sau porturile din regiune trec, în funcție de traseu, prin ape care intră acum în lista de risc. Piața se așteaptă ca extinderea zonei să scumpească voyage-urile și ca o parte din primele mai mari să ajungă în navluri. Pentru exporturile de cereale și ulei vegetal, asta înseamnă presiune logistică suplimentară.
13 octombrie: sindicatul întreabă cine plătește pentru oameni
Pe 13 octombrie, Sindicatul Liber Amiral a transmis un comunicat de presă. Atenția s-a mutat de la costul transportului la protecția celor de la bord.
Sindicatul susține că pe Dunărea de Jos riscul este deja unul de război. Argumentul: potrivit directivei JWLA-035, porturile ucrainene de pe Dunăre (Reni, Izmail, Kiliya) figurează pe lista zonelor cu risc militar.
Navele și barjele au polițe pentru riscuri comerciale și de forță majoră, spune sindicatul, dar personalul navigant nu are o protecție similară. Organizația atrage atenția că:
- polițele obișnuite de viață, sănătate sau accidente exclud, de regulă, evenimentele provocate de operațiuni militare;
- daunele cauzate de drone sau de resturi de muniție nu intră în acoperirea de bază, indiferent de sporul zilnic;
- polița rămâne inactivă chiar dacă nava stă la ancoră în apele teritoriale ale României, pentru că asigurătorii se uită la cauza incidentului, nu la locul lui.
Sporurile de 100–200 de euro pe zi sunt, spune sindicatul, o compensație pentru pericol. Ele nu pot funcționa ca un acord tacit de asumare a riscului, atâta timp cât familia nu are o protecție contractuală clară.
Ce cere sindicatul. Invocând Legea 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, Codul Muncii și OG 42/1997 privind navigația civilă, organizația cere Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) și Autorității Navale Române (ANR) să se autosesizeze și să verifice de urgență companiile de navigație. Se urmărește dacă personalul trimis în zone de risc are polițe speciale P&I cu clauză extinsă de război pentru echipaj (Crew War Risk Cover), singurele care oferă, în opinia sindicatului, acoperire legală valabilă.
Marinarilor li se recomandă să ceară, înainte de îmbarcare, confirmarea scrisă că o astfel de poliță există și să nu decidă doar în funcție de banii pe zi.
„Acceptul de a naviga în zone de risc trebuie să fie un act de voință bazat pe transparență totală. Solicităm autorităților să intervină pentru a ne asigura că legislația muncii și siguranța oamenilor sunt pe deplin respectate pe Dunărea de Jos.“
— Biroul Executiv al Sindicatului Liber Amiral 2023
Marea Neagră urcă la MARSEC 2
Între timp, riscul a primit o confirmare oficială. O transmisiune EGC/SafetyNET, difuzată prin Inmarsat (stația Eik LES), anunță că Autoritatea daneză de coordonare ISPS a ridicat Marea Neagră, în ansamblul ei, de la MARSEC 1 la MARSEC 2 (risc crescut), din cauza efectelor războiului ruso-ucrainean asupra securității în bazin.
MARSEC 3, nivelul maxim, rămâne în vigoare pentru nord-vestul Mării Negre, Crimeea, Marea Azov (la nord de linia 45°08’N 29°48’E – 44°00’N 34°00’E – 44°43’N 37°27’E) și toate porturile ucrainene. Apele teritoriale ale României, Bulgariei, Turciei și Georgiei sunt excluse de la ridicarea nivelului.
Transmisiunea semnalează două amenințări pentru navele civile:
- mine navale în derivă, cu cazuri confirmate de mine desprinse neintenționat, în special în sudul și sud-vestul bazinului;
- război electronic: bruiaj GPS și falsificarea semnalelor AIS (spoofing).
Echipajelor li se recomandă:
- să nu navigheze „în întuneric“ și să țină AIS-ul pornit permanent, ca să nu fie identificate greșit;
- să își anunțe clar intențiile pe VHF;
- să respecte strict ordinele forțelor militare, dacă sunt somate;
- în caz de pericol iminent, să activeze SSAS, să trimită alertă DSC și să declare „Mayday“ pe VHF canalul 16;
- să urmărească avertizările NAVTEX ale Centrului Naval NATO.
2 noiembrie: întrebarea ajunge la masa negocierilor
Sindicatul Liber Amiral și Federația Sindicatelor Trans-Conex au anunțat începerea negocierilor pentru contractele colective de muncă ale angajaților de la Navrom, Euroriver, Phoenix și Multraship. Fiecare companie are un grup de lucru propriu, prin care salariații pot urmări negocierile și pot trimite propuneri și revendicări direct echipei de negociere.
Contractele colective contează în acest context. Așa cum arăta analiza noastră din octombrie, marinarii pot invoca, în funcție de contractul colectiv și de cel individual, clauze privind refuzul intrării în zonă de război sau primele de risc. Dacă asigurările pentru echipaj și garanțiile pentru familii vor ajunge în aceste contracte este una dintre întrebările negocierilor.
Ce nu se știe încă
Sindicatul a cerut ITM și ANR să verifice dacă echipajele sunt asigurate pentru riscuri de război. [Până la publicarea acestui articol, nu există informații publice despre începerea verificărilor sau despre rezultatul lor.
Cronicile Dunării a solicitat oficial informații celor două instituții și în momentul în care îl vom primi, vom publica răspunsul acestora.
Între timp, armatorii care nu și-au renegociat acoperirea pentru război ar putea afla despre noua listă abia la următoarea ofertă de asigurare.
Pentru marinari, întrebarea a rămas aceeași: ce se întâmplă cu familia lor dacă se întâmplă ceva?
Sursă foto: IGSU



