Cernavodă a repornit, dar Dunărea rămâne o vulnerabilitate
Unitatea 1 de la CNE Cernavodă funcționează la jumătate din capacitate

Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au vizitat Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, la o zi după reconectarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național. Dragajul și asigurarea condițiilor hidrologice necesare funcționării reactoarelor au fost printre subiectele discutate. Unitatea 2 rămâne în așteptare.
La o zi după reconectarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național, premierul României, Luca Niculescu, și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, au efectuat o vizită de lucru la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Discuțiile au vizat atât situația operațională a centralei, cât și vulnerabilitățile generate de nivelul scăzut al Dunării, care au provocat întreruperea activității reactorului pentru mai bine de trei luni.
Evenimentul reconectării Unității 1, produs în după-amiaza zilei de 6 noiembrie, a fost relatat de Cronicile Dunării în articolul „Reactorul 1 de la Cernavodă a fost repornit. Premierul Luca Niculescu vine astăzi la centrală”.
Potrivit unui comunicat transmis de Instituția Prefectului – Județul Constanța, la vizita de sâmbătă, 7 noiembrie 2026, a participat și prefectul Decebal Făgădău.
Unitatea 1, încă la 50% din capacitate
Vizita guvernamentală a avut loc în contextul reluării producției de energie electrică la Unitatea 1, reconectată la Sistemul Energetic Național după mai bine de trei luni de întrerupere a activității, cauzată de nivelul scăzut al Dunării.
La momentul vizitei, reactorul funcționa la aproximativ 50% din capacitate. Reprezentanții Guvernului au anunțat că acesta urma să atingă capacitatea maximă de producție în următoarele 24 de ore.
Revenirea Unității 1 în sistem reprezintă un pas important pentru echilibrarea producției naționale de electricitate și reducerea necesarului de importuri. Totuși, după mai bine de trei luni în care reactorul a fost indisponibil, revenirea la producția integrală nu șterge vulnerabilitatea care a determinat oprirea sa.
Dragajul Dunării, din nou pe agenda discuțiilor
Unul dintre subiectele importante abordate la Cernavodă a fost asigurarea condițiilor hidrologice necesare funcționării centralei.
Potrivit comunicatului Prefecturii Constanța, discuțiile au vizat continuarea lucrărilor de dragare și identificarea unor soluții pentru reducerea vulnerabilităților generate de variațiile nivelului Dunării.
Este un aspect esențial, în condițiile în care debitul și nivelul fluviului influențează direct condițiile de răcire ale centralei. Episodul din această vară a demonstrat că scăderea nivelului Dunării poate depăși sfera problemelor de navigație și transport fluvial, ajungând să afecteze funcționarea unuia dintre cele mai importante obiective energetice ale României.
Dragajul nu mai poate fi privit doar ca o lucrare destinată menținerii șenalului navigabil. În cazul Cernavodă, asigurarea condițiilor hidrologice necesare funcționării în siguranță a centralei capătă o dimensiune strategică.
Unitatea 2 rămâne dependentă de evoluția Dunării
În ceea ce privește Unitatea 2, reluarea funcționării depinde în continuare de evoluția condițiilor hidrologice și de îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice și de securitate nucleară.
Prin urmare, repornirea Unității 1 nu înseamnă că întreaga capacitate de producție a centralei a revenit la normal. Unitatea 2 rămâne o miză importantă pentru sistemul energetic, iar evoluția nivelului Dunării continuă să fie un factor de urmărit.
În cadrul întâlnirii cu reprezentanții conducerii Nuclearelectrica au mai fost analizate situația operațională a centralei, condițiile necesare funcționării în siguranță a reactoarelor și proiectele strategice ale companiei.
Criza de la Cernavodă readuce Dunărea în centrul securității energetice
Vizita premierului și a ministrului Energiei confirmă importanța strategică a problemei hidrologice pentru funcționarea centralei. Rămâne însă de văzut în ce măsură discuțiile despre dragaj și reducerea vulnerabilităților se vor concretiza în măsuri care să ofere o protecție pe termen lung.
Cernavodă a demonstrat că România nu poate trata separat problemele Dunării, navigația și securitatea energetică. Un fluviu cu niveluri insuficiente poate însemna nave blocate, transporturi afectate și, după cum s-a văzut în această vară, reactoare nucleare care nu pot funcționa în condițiile obișnuite.
Repornirea Unității 1 este o veste importantă pentru sistemul energetic național. Dar adevărata provocare rămâne prevenirea repetării unei asemenea situații. Iar aceasta nu se rezolvă printr-o vizită oficială la Cernavodă, ci prin investiții, lucrări de dragaj și soluții tehnice capabile să reducă vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața extremelor hidrologice ale Dunării.
Cronicile Dunării va urmări evoluția lucrărilor și măsurilor anunțate pentru asigurarea condițiilor de funcționare a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.



