Actualitate

La Sulina, aniversarea CED s-a mutat în Palatul care așteaptă restaurarea

Manifestările pentru cei 170 de ani de la înființarea Comisiei Europene a Dunării au continuat miercuri, 4 noiembrie, în clădirea din Sulina, aflată în administrarea AFDJ Galați

Manifestările dedicate împlinirii a 170 de ani de la înființarea Comisiei Europene a Dunării (CED), pe care le-am prezentat în articolul „Dunărea de protocol și oamenii care o țin navigabilă”, au continuat miercuri, 4 noiembrie, la Sulina. Ziua principală s-a desfășurat în Palatul CED, clădirea în care a funcționat comisia europeană și care aparține astăzi Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați.

Ieri, ziua principală a manifestărilor dedicate celor 170 de ani de la înființarea Comisiei Europene a Dunării (CED) s-a desfășurat la Sulina, în Palatul CED. Locul contează pentru subiectul din articolul nostru de ieri, „Dunărea de protocol și oamenii care o țin navigabilă”: clădirea aparține Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, instituția care exercită astăzi atribuțiile CED pe sectorul românesc.

Gazda a fost chiar AFDJ

Ieri ne întrebam ce rol a avut AFDJ la aniversare, de vreme ce apărea în comunicatul oficial, dar nu și în relatarea de pe Facebook a Consiliului Județean Tulcea. La Sulina, directoarea generală a AFDJ Galați, Angela Stela Ivan, a luat cuvântul în cadrul evenimentului. Rămâne o diferență între comunicatul oficial și prezentarea publică de pe Facebook, dar întrebarea „unde este AFDJ?” are acum un răspuns clar pentru ziua de la Sulina.

Dincolo de festivități și de evocarea celor 170 de ani de istorie, merită amintit și cine are grijă, în fiecare zi, de Dunăre. AFDJ Galați este instituția care asigură condițiile necesare pentru ca fluviul să rămână navigabil și să poată susține activitatea economică: de la semnalizarea șenalului navigabil și dragaje, până la lucrări de mentenanță, consolidări și apărări de maluri.

Sunt activități mai puțin vizibile decât festivitățile și discursurile aniversare, dar esențiale pentru viața economică a Dunării. Pentru că fluviul nu poate fi doar sărbătorit și omagiat pentru istoria sa.

El trebuie, înainte de toate, întreținut, protejat și menținut navigabil. Iar această responsabilitate nu trebuie uitată atunci când vorbim despre cei 170 de ani de istorie a Dunării.

Și vara acestui an 2026, a demonstrat, poate mai mult decât era nevoie, cât de importantă este Dunărea pentru România și economia românească!

Un palat cu istorie europeană

Sulina a devenit, după 1856, unul dintre cele mai cosmopolite orașe ale țării, datorită investițiilor CED. Primul sediu al comisiei la Sulina a fost inaugurat în 1868, iar din numeroasele clădiri ridicate atunci pe faleza Dunării, Palatul Administrației Fluviale mai impresionează și astăzi trecătorii.

Prerogativele CED au revenit în 1938 Direcției Dunării Maritime, actuala AFDJ Galați. Continuitatea este una de atribuții și de patrimoniu, nu de persoană juridică, deoarece CED a fost desființată în 1948. Tocmai de aceea întâlnirea din Sulina s-a ținut în ”casa” instituției care administrează astăzi clădirea.

Dunărea de azi, în mijlocul sărbătorii. Mesaje despre moștenirea CED

Aniversarea nu a fost o simplă evocare istorică. Evenimentul a început cu un mesaj RO-ALERT privind o incursiune de drone, iar alarme întârziate s-au auzit în timpul discursurilor. Consilierul prezidențial Cristian Roșu a vorbit despre rolul CED ca prim model de conlucrare între marile puteri europene.

Angela Stela Ivan a adus în discuție realitatea de pe Dunăre: cu câteva zile înainte, nave încărcate cu propan fuseseră survolate de drone, iar o singură scânteie ar fi putut distruge, în cuvintele ei, „40 de kilometri de istorie”. Așadar, instituția pe care o întrebam ieri unde este a vorbit despre navigația din 2026 și despre patrimoniu în aceeași intervenție.

La eveniment au mai vorbit scriitorul Nicolae Ariton, gazda întâlnirii, Nicolae Răducu de la Asociația „Prietenii Deltei” și Daniel Ilușcă, președintele Asociației Patronale pentru Turism în Delta Dunării. Co-autorul volumului „Moștenirea Comisiei Europene a Dunării”, Alexandru Stroie, a oferit autografe.

Vicepreședintele CJ Tulcea, Iancu Naciadis, a transmis un mesaj în care a vorbit despre solidaritate, respect reciproc și proiecte realizate împreună.

Ce a spus directoarea AFDJ despre restaurare

Așa cum menționam la începutul articolului nostru, Palatul Administrației Fluviale mai impresionează și astăzi trecătorii, iar aici se afla sala de ședințe a CED. Din nefericire, în pofida importanței deosebite pe care o are pentru tot ceea ce înseamnă istoria europeană a Dunării, umezeala se manifestă în întreaga clădire, iar degradarea fostei săli de ședințe necesită intervenții urgente pentru protejarea obiectelor de patrimoniu păstrate înăuntru.

Astfel, directoarea generală a AFDJ Galați, Angela Stela Ivan, a declarat în discursul său că restaurarea palatului este un obiectiv foarte important pentru ea. Documentația DALI este finalizată, avizele necesare au fost obținute, inclusiv cel al Ministerului Culturii, iar contractul pentru elaborarea documentației tehnice de avizare a construcției a intrat în faza de execuție. Acesta este, a spus ea, sensul cel mai profund al întâlnirii.

Termenele și finanțarea lucrărilor nu au fost precizate. Ele vor arăta dacă anunțul rămâne o etapă de proiectare sau devine un șantier.

Programul a continuat cu vizita invitaților la Farul Vechi și cu un prânz la Crișan.

Felicitări organizatorilor

Pentru ca o aniversare de 170 de ani să nu rămână o filă de calendar, cineva trebuie să adune partenerii, invitații și autorii, să aleagă locurile și să ducă manifestarea pe două zile și în două orașe. Au făcut-o Consiliul Județean Tulcea și asociațiile Progresul Dobrogei și Pan Europa România, și merită felicitări pentru asta, în pofida unor sincope organizatorice.

Dar poate că o mai bună comunicare publică și o cooperare mai apropiată între instituții ar fi benefică promovării interesului național și valorilor reprezentate de CED și Canalul Sulina.

O carte care rămâne. Lansarea volumului „Moștenirea Comisiei Europene a Dunării”, semnat de Alexandru Nazare și Alexandru Stroie, a lăsat în urma aniversării un obiect concret, pe care îl pot citi cei care nu au fost în sală. Dintr-o aniversare rămâne de obicei un comunicat. Aici a rămas și o lucrare despre o instituție care, spun autorii în cuvântul înainte, a exercitat atribute de suveranitate fără să dețină un teritoriu și care merită cunoscută de generațiile care nu au prins-o.

Ce rămâne de făcut. Felicitările se cuvin pentru ce s-a întâmplat. Dar o aniversare reușită se judecă și după ce urmează. Pentru Sulina, asta înseamnă termene și finanțare pentru restaurarea palatului. Pentru organizatori, ar fi firesc ca simpozionul și cartea să fie începutul unui traseu comun al moștenirii CED prin acțiuni comune și inițierea unor parteneriate public-privat.

Cronicile Dunării va urmări dacă se întâmplă.

Articole similare

Back to top button