Marea Neagră a fost declarată zonă de război de asigurători. Cine plătește factura?

O circulară a pieței londoneze de asigurări a redesenat harta riscului în Marea Neagră. Iar atacul din 5 octombrie, soldat cu morți și o navă scufundată lângă Platforma Pescăruș, arată că schimbarea nu rămâne pe hârtie.

Pe 16 septembrie 2026, Comitetul Comun de Război (Joint War Committee, JWC) al pieței Lloyd’s din Londra a publicat circulara JWLA-035. Documentul a avut puțină vizibilitate în afara industriei, dar schimbă condițiile în care navele circulă prin Marea Neagră.

Comitetul reunește asigurători din Lloyd’s Market Association și International Underwriting Association. Lista de „zone listate” arată unde o navă are nevoie de acoperire separată pentru riscuri de război, piraterie și terorism și unde se plătesc prime suplimentare.

Ce s-a schimbat

Până acum, zona listată din Marea Neagră era definită prin coordonate. Vechea definiție (JWLA-034) trasa limita vestică în jurul apelor românești, printr-o succesiune de puncte în largul mării, de la frontiera cu Ucraina până la cea dintre Rusia și Georgia. Era, practic, un culoar mai puțin expus în vestul și sudul bazinului.

Noua formulare este mult mai largă: „Marea Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale țărilor riverane, altele decât Rusia și Ucraina”. Lista cuprinde acum aproape toată marea, fără apele teritoriale ale Turciei, Georgiei, Bulgariei și României.

Potrivit definițiilor din circulară, apele teritoriale înseamnă zona de până la 12 mile marine de țărm. Rămân listate Marea Azov, apele interioare ale Ucrainei, cele ale Belarusului la sud de paralela 52°30′ N și porțiuni din apele interioare ale Rusiei, iar Rusia figurează în continuare pe listă în întregime.

Ce nu înseamnă

România nu este „țară listată”. Porturile și apele noastre teritoriale rămân în afara zonei. Circulara nu interzice nicio rută și precizează că aplicarea listei pe fiecare contract „va fi o chestiune de negociere specifică”.

Intrarea în zonă nu înseamnă interdicție de navigație, dar asigurătorii pot cere acoperire separată pentru riscuri de război și o primă suplimentară, calculată individual, în funcție de navă, rută și evaluarea riscului.

Potrivit participanților la piață, noile condiții au intrat în vigoare pe 19 septembrie, iar armatorii primesc deja notificări de la cluburile P&I.

Unde apare problema pentru români

Diferența dintre „ape teritoriale” și „larg” contează decisiv pentru Constanța. O navă care pleacă din port sau intră în el trebuie să părăsească sau să traverseze zona de 12 mile a apelor românești, iar rutele spre Bosfor, Sulina sau porturile din regiune trec, în funcție de traseu, prin ape care intră acum în lista de risc.

Platformele de gaze din Marea Neagră, precum Pescăruș, se află tocmai în această zonă.

Incidentul din 5 octombrie arată cât de aproape este pericolul și creează premisele unei noi scumpiri pe piața asigurărilor de profil. Nava ROYAD MAMMADOV, încărcată cu cereale, a fost lovită de o dronă în zona Platformei Pescăruș, operată de OMV Petrom. Potrivit informațiilor disponibile, incidentul a avut loc la aproximativ 20 de mile marine de țărm, iar Garda de Coastă a indicat o poziție la circa 9 mile marine sud-est de platformă.

Altfel spus, în afara apelor teritoriale, în zona acum acoperită de lista JWC. Unsprezece membri ai echipajului au fost salvați, iar alte două persoane au fost găsite decedate. Răniții au fost preluați cu troliul de un elicopter al Inspectoratului General de Aviație, iar potrivit MAI, nava s-a scufundat.

Navlurile: prima de război cântărește mai mult decât rada Sulina

În ultimele săptămâni, discuția despre costurile transportului s-a concentrat pe cozile de la Sulina și pe nivelul scăzut al Dunării.

Ambele contează, mai ales pentru navigația fluvială. Dar pentru transportul maritim, un factor mai puțin vizibil poate cântări mai mult în preț decât orele pierdute în rada Sulina: asigurarea de război. Ea se adaugă la fiecare voyage și se calculează la valoarea navei, indiferent cât durează descărcarea.

Piața se așteaptă ca extinderea zonei să scumpească voyage-urile prin Marea Neagră, iar o parte din primele mai mari să se reflecte în navluri, mai ales pe rutele cu escale în porturile regiunii. Pentru exporturile de cereale și ulei vegetal, asta înseamnă presiune logistică suplimentară și competitivitate mai slabă pe piețele externe.

Pentru România, unde Constanța este poarta principală a cerealelor spre export, miza este chiar fluxul care ține porturile active.

Echipajele

Pentru marinari, lista nu schimbă legea, dar poate schimba contractele. În funcție de contractul colectiv și de cel individual, ei pot invoca clauze privind refuzul intrării în zonă de război sau primele de risc.

După atacul de pe 5 octombrie, întrebarea nu mai este doar una teoretică.

Ce urmează

Dunărea scăzută lovește transportul fluvial, iar războiul din mare adaugă o a doua presiune, asupra transportului maritim.

Sunt două sisteme diferite, cu costuri care se cumulează pe același lanț, de la siloz la portul de destinație. Armatorii care nu și-au renegociat acoperirea pentru riscuri de război ar putea afla despre noua listă abia când primesc următoarea ofertă de asigurare.