Alexandru Nazare: Deficitul bugetar, redus cu 37%

Ministerul Finanțelor a publicat, în această dimineață, execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni din 2026, iar cifrele arată o schimbare de direcție destul de clară față de anul trecut. Deficitul a ajuns la 48,08 miliarde de lei, cu aproape 28,4 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, când depășise 76 de miliarde. Practic, decalajul bugetar s-a redus cu 37% de la un an la altul.

Raportat la PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34% – o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale, potrivit comunicatului MF.

Ce iese în evidență e felul în care s-a ajuns aici. Nu a fost o reducere obținută prin oprirea investițiilor, cum s-a mai întâmplat în alți ani, ci printr-un mix de venituri mai mari și cheltuieli curente ținute mai bine sub control: veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%.

Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a comentat rezultatele astfel: „Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie.”

De unde vin banii în plus

Veniturile bugetare au ajuns la 412,31 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât anul trecut. Cea mai mare parte a creșterii vine din partea fiscală: veniturile fiscale au urcat cu 15,4%, la 214,32 miliarde de lei.

TVA rămâne principalul motor – încasările nete au sărit cu 26,5%, la 88,55 miliarde de lei, pe fondul noilor cote aplicate prin Legea nr. 141/2025. E interesant că, deși statul a colectat mai mult, a și restituit mai mult mediului privat: rambursările de TVA au crescut cu 4,6%, ajungând la peste 20,4 miliarde de lei.

Restul veniturilor s-au mișcat și ele în sus, deși mai temperat: accizele au adus 28,37 miliarde de lei (+6,4%), impozitul pe salarii și venit a urcat cu 8,6%, la 38,34 miliarde de lei, iar contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei (+6,7%). Fondurile europene rambursate au avut cea mai spectaculoasă evoluție procentuală – un plus de 30,3%, până la 37,28 miliarde de lei.

Salariile din sistemul public, singurul capitol care a scăzut

Pe partea de cheltuieli, cea mai vizibilă schimbare vine de la cheltuielile de personal, care au scăzut nominal cu 4,1%, la 95,67 miliarde de lei – cu peste 4 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. E o mișcare notabilă, având în vedere că salariile din sectorul public sunt de obicei una dintre cele mai rigide categorii de cheltuieli ale statului. Ponderea lor în totalul cheltuielilor a scăzut de la 22,3% la 20,8%.

În rest, cheltuielile totale s-au oprit la 460,39 miliarde de lei (+2,9%), iar ca pondere în PIB au coborât de la 23,3% la 22,4%. Nu toate capitolele au scăzut, însă: cheltuielile cu dobânzile au sărit cu 26,5%, trecând de 40 de miliarde de lei, semn că datoria publică costă tot mai mult. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, mai ales pe seama sănătății, în timp ce asistența socială a scăzut ușor, cu 0,6%.

Investițiile n-au avut de suferit

Poate cel mai important semnal din comunicat e că investițiile publice nu doar că nu au fost tăiate, ci au crescut cu aproximativ 24%, ajungând la 76,51 miliarde de lei – cu peste 14,8 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.

Marea majoritate a acestor bani, peste 71%, vine din fonduri europene și PNRR, unde plățile au avut un salt de 60%. Practic, banii europeni au compensat scăderea plăților excepționale din fonduri strict naționale, care fuseseră mai mari la începutul anului trecut.