Ziua Unirii Basarabiei cu România, 27 martie 2026, între memorie istorică și perspective contemporane
România marchează astăzi, 27 martie 2026, Ziua Unirii Basarabiei cu România, sărbătoare națională instituită prin Legea nr. 36/2017, dedicată unuia dintre cele mai importante momente din istoria modernă: revenirea Basarabiei la patria-mamă în 1918. Aniversarea din acest an depășește însă dimensiunea comemorativă, fiind marcată de un discurs public tot mai clar și mai curajos despre viitorul relației dintre România și Republica Moldova.
Actul istoric de la 27 martie / 9 aprilie 1918 rămâne piatra de temelie a acestui ideal. Sfatul Țării a votat atunci, cu o majoritate covârșitoare, unirea Basarabiei cu România. Declarația semnată de Ion Inculeț și Ion Buzdugan consfințea voința românilor dintre Prut și Nistru:
„Republica Democratică Moldovenească (…) de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România.”
Prim-ministrul Alexandru Marghiloman a proclamat oficial unirea, în numele regelui Ferdinand I, care a semnat ulterior decretul regal, transformând decizia politică într-un act de stat.
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, dă un semnal fără echivoc pentru viitor
Aniversarea din 2026 este puternic marcată de ceea ce s-a întâmplat ieri, 26 martie, la Academia Română, unde a fost constituit Consiliul Academic Român (CAR), o platformă de cooperare între instituțiile științifice de pe ambele maluri ale Prutului.
În centrul acestui demers se află Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a cărui intervenție publică a depășit cadrul obișnuit al unui discurs academic și a devenit un veritabil manifest pentru acțiune. Prin claritatea și fermitatea poziției sale, istoricul a readus ideea unirii în prim-planul dezbaterii publice, asumând un rol pe care puțini lideri instituționali îl au astăzi.
Afirmația sa, că ne aflăm în „cel mai important moment din istoria României” pentru a începe acțiunea unificării, reprezintă una dintre cele mai curajoase și articulate poziții exprimate în ultimii ani la nivel oficial. Nu este doar o constatare, ci un apel direct la responsabilitate și inițiativă.
„În acest moment, prin transformările care au avut loc în Republica Moldova, e cel mai important moment din istorie în care putem începe acțiunea unificării. (…) Dacă putem face acest lucru, societatea va înțelege că lucrurile pot merge înainte. Altminteri, ne vor trebui alți 50 de ani să ne tot gândim.”
Mai mult decât atât, Ioan-Aurel Pop nu s-a limitat la declarații. Inițierea Consiliului Academic Român și insistența pentru crearea unei filiale a Academiei Române la Chișinău arată o abordare concretă, strategică, în care unirea este gândită ca un proces construit pe fundamentul solid al unității culturale și științifice. Este o dovadă de consecvență și viziune, dar și de curaj instituțional într-un context adesea dominat de rețineri.
Context favorabil și semnale de la Chișinău
Discursul Președintelui Academiei Române vine într-un moment în care și liderii Republicii Moldova transmit semnale fără precedent. Maia Sandu a declarat deschis că ar vota pentru reunificare în cazul unui referendum, iar datele sociologice indică o creștere a sprijinului popular pentru această opțiune, cu procente care depășesc pragul de 55%.
Toate aceste evoluții conturează un context în care ideea unirii nu mai este marginală, ci revine treptat în centrul agendei publice. În acest cadru, intervenția lui Ioan-Aurel Pop capătă o greutate aparte: nu doar că reafirmă adevărul istoric al unității românești, dar oferă și direcția concretă prin care acesta poate fi transpus în realitate.
La 108 ani de la votul Sfatului Țării, Ziua Unirii Basarabiei cu România capătă, în 2026, o rezonanță care depășește simpla comemorare. Semnalul dat de Ioan-Aurel Pop și de Academia Română este unul limpede: istoria nu este încheiată, iar marile proiecte naționale nu aparțin doar trecutului. Într-un moment favorabil, în care contextul politic și voința publică încep să se alinieze, ideea unirii revine nu ca nostalgie, ci ca posibilitate reală. Rămâne de văzut dacă acest apel la luciditate, curaj și acțiune va fi urmat, sau, așa cum avertiza istoricul, va mai fi amânat încă o jumătate de secol.
